Memoriu cu privire la introducerea orelor de Limba Română în Serbia de Răsărit

daci-u-ucionici-960x480
Memoriu cu privire la introducerea orelor de Limba Română în Serbia de Răsărit în baza legislației și trimis la circa 1000 de adrese din Serbia, România și Europa. Printre semnatarii acestui memoriu se află și Asociația de interes obștesc „Românii Independenți din Serbia” (RIS).

Stimate Domnule Ministru Mladen Šarčević,
Venim cu încredere în fața dumneavoastră cu speranța că veți găsi soluții prin care predarea limbilor materne (în cazul acesta limba română) în școlile din Serbia să asigure punerea efectivă în practică a drepturilor constituționale firești ale fiecărui copil din Serbia de a învăța și limba mamei într-un context legislativ și de infrastructură în care elevul minoritar și familia lui să simtă:
1.Că în Serbia dreptul lui de a opta pentru învățarea limbii materne române în școală este unul firesc și că nu are a se simți ”vinovat” pentru această alegere.
Până în prezent ministerul, administrațiile școlare și conducerile școlilor nu au publicat niciodată vreun anunț în presă sau pe site-urile lor prin care să informeze că există acest drept de studiu al limbii materne române în Serbia. Totul se petrece parcă în conspirativitate. Documentele privind modalitatea de a se opta pentru limba română trimise de administrația școlară în școli în 22 06 2016 nu încuraja la transparență ci, din contră, preciza că toată această anchetă este secretă și că se desfășoară exclusiv în școală și doar într-o singură zi: 28 06 2016.
2.Că în Serbia dreptul lui de a învăța limba maternă română este luat în serios (la fel de serios ca învățarea limbii sârbe și a matematicii) și nu este pus în aceeași oală cu olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat etc.
În prezent în Serbia limba maternă română are același statut cu olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat etc.
3.Că în Serbia nu va fi pedepsit dacă va opta pentru învățarea limbii materne în școală.
În prezent dacă alege să studieze limba maternă română în Serbia este pedepsit și pierde dreptul de a studia informatica.
4.Că dacă anul trecut a studiat limba maternă română îi va fi asigurată continuitate și în anul următor (anii următori) și că de la 1 septembrie va fi în următorul an de studiu al limbii materne române din oficiu.
În prezent, în Serbia, nu există nicio urmă de continuitate în studiul limbii materne române. Ar trebui să fie o regretabilă excepție cazul în care în următorul an școlar nu va mai putea studia limba maternă română. În Serbia regula este că limba maternă română nu are continuitate în studiu. Așa cum niciun elev nu are siguranța că va studia și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4 (la un alt nivel) olăritul, adunatul gunoaielor din șanțuri, desenul pe asfalt, păpuși din aluat, tot așa nu are nimeni siguranța că va studia limba maternă română (la un alt nivel) și în anul 2 sau anul 3 sau în anul 4. Totul este sub semnul întrebării în fiecare 1 septembrie.
5.Că în școlile din Serbia în care de câțiva ani se învață limba română maternă există un corp de profesori de limba română cu un statut cert și angajați pe perioadă nedeterminată.
Cei 4 profesori de limbă română din Serbia de răsărit au un statut incert, nu sunt angajați pe o perioadă nedeterminată. Parcă se mizează că elevii care au studiat în anul trecut limba maternă română și comunitatea/familiile lor să se evapore și că de la anul viitor să nu mai fie nevoie de acești profesori. Acești profesori de limbă maternă română nici nu prea apar pe site-urile școlii și nici nu apare disciplina predată de ei. Limba maternă română în Serbia este evident  sub semnul provizoratului și improvizației ca statut și tratament.
6.Că i se permite să învețe limba maternă română în școala publică din Serbia.
Din anul școlar 2016/2017 dacă un elev de etnie română din Serbia a ales informatica nu va mai putea învăța în școală limba maternă română (așa cum a făcut-o în anul trecut) ci o va ”învăța” pe terenul de sport sau în tabere turistice de vară sau iarnă și ateliere. Scoaterea limbii materne române din școli este ultima ”noutate” a ministerului educației din Serbia care sperăm să nu fie pusă în aplicare ci limba română maternă să se studieze în continuare în sălile de clasă și dacă în 28 06 2016 elevul a ales limba în tabela A sau dacă a ales-o în tabela B.
7.Că modificările legislative din Serbia în privința limbii materne române vor îmbunătăți cu bună credință predarea acesteia în școli și că modificările legislative nu vor fi făcute cu rea credință.
Până în 2013 nu se putea învăța limba română maternă în Serbia de răsărit. La ancheta din martie 2013 doar în administrația școlară Zajecear s-au anunțat oficial la școli că vor să studieze din anul școlar următor limba română maternă 1617 elevi. Ministerul în loc să pregătească peste vară profesori și manuale a schimbat legislația încât practic să nu mai se găsească profesori care să le predea acestor 1617 elevi. Din iulie 2013 orele de limbă română pot fi predate doar de profesorii care au studiat ei înşişi în limba română atunci când au fost elevi sau studenţi. Este ştiut însă că niciodată în zonă nu a fost învăţământ de limbă română, deci niciunul dintre actualii profesori care cunosc limba română din familie nu au învăţat această limbă la şcoală. Dintre cei 1617 elevi care au cerut limba română doar pentru vreo 400 s-au mai găsit profesori. Restul de trei sferturi au așteptat și așteaptă în continuare degeaba să poată învăța limba română maternă. Conform acestei legislaţii, dintre sutele de profesori de etnie română din zonă nu îndeplineşte niciunul condiţiile pentru a preda abecedarul în limba română. Legislaţia de până în iulie 2013 le permitea să predea ore de limbă română şi celor care cunoşteau această limbă doar din familie. A le cere profesorilor de etnie română să aibă diplomă că au studiat în limba maternă în anii de şcoală duce la un cerc vicios din care rezultă că nimeni nu poate preda elevilor aceste limbi fiindcă nu s-au predat în trecut(!).
Ar trebui ca urgent Ministerul educaţiei din Belgrad să anuleze modificarea de la articolul 121 din prevederile legislative apărute în Monitorul Oficial al educaţiei din Serbia nr. 55 din 3 iulie 2013, permiţând astfel sutelor de profesori şi învăţători din zona Serbiei de răsărit care cunosc din familie limba română să poată preda abecedarul în limba română propriilor elevi.
Ministerul educaţiei din Belgrad ar trebui să organizeze urgent cursuri de perfecţionare cu aceşti profesori care cunosc doar din familie limba română exact cum se organizeză cursuri de perfecţionare cu profesorii rromi. Nici unii şi nici alţii nu au avut în trecut posibilitatea de a urma şcoala în limba maternă.
Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad ar trebui să consulte elevii din şcoli dacă doresc să studieze limba română şi în acelaşi timp să facă anunţ pe site-ul lor şi în şcoli că profesorii care cunosc limba română din familie pot să predea abecedarul în limba română propriilor elevi şi că în vacanţe se vor organiza cursuri de perfecţionare.
Administraţiile şcolare din Zajecear, Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad să acorde de îndată, fără o nouă anchetă, posibilitatea învăţării limbii române elevilor care din propria iniţiativă a părinţilor lor au solicitat şcolilor acest lucru în 2013, 2014, 2015 și școlile/statul le-a refuzat acest drept constituțional. Aceste cereri neonorate până acum se află în baza de date a școlilor și ar fi un gest frumos și o reparație morală.
Cursul de limba română să fie pus în orar la ore rezonabile (imediat după ultima oră de curs). Autobuzele şcolare să îşi modifice orarul ţinând cont şi de programul elevilor care studiază limba română. Acest lucru se poate face doar dacă se angajează mai mulţi profesori (şi dintre aceia care cunosc limba română doar din familie). Dacă se angajează doar 4 profesori pentru mii de elevi din zeci de localităţi, atunci sigur că vor putea preda doar la ore de seară limba română. Şi în Serbia şi în România este firesc să se caute în primul rând cadre didactice cât mai calificate pentru predarea tuturor disciplinelor (de la matematică la limba maternă). Dacă însă pentru o clasă nu se anunţă nimeni calificat, atunci se angajează şi cadre cu calificare mai redusă. NICIO CLASĂ NU TREBUIE SĂ RĂMÂNĂ FĂRĂ PROFESOR! Asta este regula în Serbia pentru toate celelalte discipline, mai puţin limba română, unde elevilor li se spune că nu se găsesc persoane supercalificate pentru a le preda abecedarul!
Trebuie ca şi pentru limba română să se procedeze la fel ca şi pentru celelalte discipline încât să se angajeze suficienţi profesori sau învăţători din chiar şcoala respectivă.
Să se anunţe că nu mai trebuie să renunţe la studierea informaticii cei care îşi doresc să studieze şi limba maternă.
Toate minoritatile au in ministerul de la Belgrade cate un inspector scolar, in afara de minoritatea romana.
Va rugam sa numiti un inspector si pentru minoritatea romana pina la organizarea unui concurs pentru acest post.

Stimate Domnule Ministru Mladen Šarčević,
Vă vom da mai jos câteva caracteristici generale și mai apoi texte integrale de lege privind învățarea limbilor materne în România. Am ales România, țara care se spune că are 2 prieteni: Marea Neagră și Serbia. Am ales România și fiindcă acolo se învață și limba maternă sârbă. Suntem convinși că veți vedea marile diferențe și că veți lua multe dintre aceste prevederi ca model. Cu toate aceste vă anunțăm că și în România, asociațiile noastre care vă scriem acum, încă facem demersuri pentru reglementări și mai favorabile minorității sârbe de acolo.
A.Caracteristici generale privind învățarea limbii materne (inclusiv sârbe) în România
a)În România este o atmosferă favorabilă minorităților și în special a sârbilor de acolo încât este un brand să fii minoritar/sârb în România
b)Această atmosferă este cultivată în școli unde toți elevii români învață obligatoriu (nu facultativ) despre fiecare minoritate în parte (despre sârbi sunt 2 pagini pe care le învață toți elevii din România)
c)În România fiecare dintre cele 18 minorități au dreptul automat la un deputat în Parlamentul României indiferent de numărul de voturi. Sigur că minoritățile cu mai mulți membri pot avea zeci de palamentari
d)În România minoritățile naționale pot alege în școli să învețe toate materiile de studiu în limba lor maternă sau pot alege să învețe în limba română cele mai multe materii dar să aibă 4 materii în limba maternă (6-7 ore pe săptămână) (în Serbia sunt doar 2 ore):
-limba şi literatura maternă (3-4 ore pe săptămână),
-istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective ( 1oră pe săptămână),
-educația muzicală cu elemente ale culturii naționale ( 1oră pe săptămână),
-religia în limba maternă ( 1oră pe săptămână),
e)Orele din limbă maternă în România sunt în trunchiul comun (obligatoriu) al planurilor de învățământ și în orarul școlilor și nu pot fi incluse de școli în categoria orelor opționale la dispoziţia şcolii
f) În România se oferă stabilitate studiului limbii materne. După exprimarea opţiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ primar şi gimnazial, iar după o nouă opţiune, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ liceal.
g)În România orice elev are dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.
h)Cererile de studiu al limbii materne în România se poate face oricând și sub orice formă: părinții, elevul, asociațiile minorității respective, oral, în scris, individual sau liste, în ședințe cu părinții, prin poștă, la clasă sau secretariat. Legea din România pedepsește directorii care nu afișează și nu fac cunoscut dreptul la limbă maternă sau care nu asigură studiul limbii materne celor care au solicitat-o în orice formă
i)Se constituie obligatoriu clase sau grupe de studiu al limbii materne indiferent de numărul de elevi care cer acest lucru. Ministerul din România finanțează suplimentar cazurile când sunt mai puțini de 7 elevi
j)Toți învățătorii din România care predau și limba maternă la clasele lor primesc toți salarii mai mari decât învățătorii care predau doar limba de stat
k)Poate preda limba maternă în România oricare educatoare, învățător sau profesor calificat sau necalificat care este vorbitor al acelei limbi (chiar și dacă nu are documente că a studiat această limbă). Pot preda limba maternă și profesorii de alte specialități vorbitori ai respectivei limbi și pot fi plătiți în plus peste norma didactică chiar dacă au normă întreagă pe specialitatea lor
l)În România toți elevii (din clasa I la clasa a XII-a) primesc manuale gratuite tipărite în România sau din import cu avizul ministerului
m)În România cazul în care elevii aparţin unei minorităţi naţionale care nu are limbă literară, şi a căror limbă este considerată de lingvişti un dialect al unei limbi literare, ei au dreptul să studieze limba literară respectivă, aşa cum se întâmplă în cazul minorităţii germane, compusă din saşi, şvabi, ş.a. şi care dintotdeauna învaţă în şcoală limba germană. (Situaţia de faţă se aplică, de exemplu, caraşovenilor, care pot opta pentru studiul limbii croate sau a celei sârbe, ceangăilor, care pot opta pentru studiul limbii maghiare, rutenilor, huţulilor, ş.a. care pot opta pentru studiul limbii ucrainene, precum şi tuturor, care consideră că sunt în această situaţie.) Doar în Serbia se învață în școli limbi inventate precum cea vlahă chiar dacă toate instituțiile științifice din Serbia și din lume spun că este vorba de limba română și chiar dacă niciun vlah nu își spune în limba maternă altfel decât ”român”.
n)În România dacă un elev a cerut studiul limbii materne, va studia automat și Istoria şi tradiţia minorităţii respective
o)Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale din România, religia va fi predată în limba maternă a elevilor. Biserica Ortodoxă Sârbă din România este prima pe lista bisericilor din România care este consultată să recomande preoți sau profesori de religie de limbă sârbă. În cazul elevilor care studiază disciplina Limba şi literatura maternă nu mai este nevoie de nici o cerere suplimentară din partea părinţilor pentru ora de religie în limba maternă. Şcoala are obligaţia de a lua legătura cu confesiunile pentru asigurarea personalului calificat.
p)Toate cele 42 inspectoratele şcolare din România, precum şi conducerile de şcoli vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii metodologia privind studiul limbii materne de către elevii aparținând minorităților naționale, şi o vor afişa permanent în loc vizibil şi protejat, pentru ca aceştia să poată beneficia – în cunoştinţă de cauză – de drepturile pe care le au. Toate cele 42 de inspectorate școlare au încadrat și câte un inspector pentru minorități. În minister există direcții și birouri pentru minorități și unul dintre Viceminiștrii edicației este totdeauna unul aparținând unei minorități naționale
r)În conformitate cu prevederile legale, directorii de şcoli din România au obligaţia să comunice din timp inspectoratelor şcolare judeţene de care aparţin necesarul de manuale pentru limba maternă.
s)Inspectoratele şcolare din România şi unităţile şcolare au obligatia de a asigura cartea şcolară pentru minorităţi, transmitând corect şi la timp necesarul de manuale.
t)În România, pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi. Elevii care, în localitatea de domiciliu din România, nu au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontul transportului la cea mai apropiată școala cu predare în limba maternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul unității de învățământ cu predare în limba maternă.
u)Minoritățile naționale din România au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente. În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităților respective. Și în unitățile conexe învățământului preuniversitar din unitățile administrative în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale.
v)Cadrele didactice din România care predau la grupe sau clase cu predare în limba minorităților naționale au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare, în țară sau în străinătate. Ministerul Educației asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.
x)În învățământul în limbile minorităților naționale din România, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai preșcolarilor se poate folosi și limba de predare. În cadrul Institutului de Științe ale Educației din subordinea Ministerului Educației va functiona și o secție de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.
z)În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale din România, costul standard per elev și per preșcolar se calculează dupa un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedere izolarea lingvistică, geografică și numărul redus de elevi și preșcolari, precum și elevii care au nevoie de mijloc de transport.

B. România. Ministerul Educației Naționale. SECRETAR DE STAT: József KÖTŐ
Metodologia aplicării „Instrucţiunilor” privind studiul limbii materne de către elevii aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează şcoli româneşti
Potrivit Legii Educației “elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi cu predare în limba română, li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca discipline de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale respective, precum și educația muzicală cu elemente ale culturii naționale.”
Pornind de la această bază legală, conştient de importanţa învăţării limbii materne în păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (dreptul la identitate fiind garantat şi de Constituţia României, art.6. <1>), Ministerul Educaţiei Naţionale a luat o serie de măsuri menite să asigure accesul la studiul limbii materne şi în şcolile cu predare în limba română. Întrucât ordinele şi notificările în acest domeniu au fost emise într-o perioadă de timp îndelungată, se resimte nevoia rezumării lor într-un singur act normativ, urmărindu-se o reglementare coerentă şi unitară.

 
I. Limba şi literatura maternă

 
1. Statutul disciplinei „Limba şi literatura maternă” în şcolile cu predare în limba română.
a.) Orele de Limba şi literatura maternă fac parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învăţământ, şi, în consecinţă, aceste ore sunt obligatoriu incluse în orarele şcolilor.
b.) Numărul de ore afectat acestei discipline este de 3-4 ore pe săptămână, în fiecare an de studiu.
c.) Disciplina Limba şi literatura maternă nu poate fi inclusă în categoria orelor opționale la dispoziţia şcolii.
d.) După exprimarea opţiunii, studiul limbii materne devine obligatoriu, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ primar şi gimnazial, iar după o nouă opţiune, de-a lungul întregului ciclu de învăţământ liceal.
2. Cine are dreptul la studiul limbii materne?
Orice elev, care consideră, sau al cărui părinte sau tutore legal consideră că elevul are limba maternă sau naţionalitatea diferită de cea română. Este interzisă cu desăvârşire condiţionarea accesului la studiul limbii materne de existenţa unei declaraţii de apartenenţă la o minoritate, întrucît Constituţia României, la Art. 6, garantează dreptul la identitate, iar datele personale declarate la recensăminte sunt confidenţiale. De vreme ce apartenenţa la o naţionalitate sau limbă maternă nu pot fi verificate, se subînţelege că orice elev de orice naţionalitate poate studia disciplina Limba şi literatura maternă, dacă el şi părintele sau tutorele legal consideră că acest lucru este benefic elevului.
Orice elev are dreptul să înceapă studiul limbii materne în orice an de studiu.
3. Cine şi cum poate cere înfiinţarea unor grupe sau clase de studiu a limbii materne?
Potrivit Legii Învăţământului, “asupra dreptului minorului de a urma şcoala în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale hotăreşte părintele sau tutorele legal instituit.” Prin extensie, acelaşi paragraf se aplică şi în cazul în care este vorba de studiul limbii materne. Orice părinte, tutore sau elev care consideră că are limba maternă sau naţionalitatea diferită de cea română, sau care se consideră de altă naţionalitate, dar vrea să înveţe limba respectivă ca limbă maternă, poate cere studiul limbii materne.
Procedurile concrete prin care se poate cere studiul limbii materne sunt variate, însă toate au ca scop facilitarea accesului la studiul limbii materne şi prevenirea birocraţiei, mergându-se pe criteriul bunei credinţe.
a.) Cea mai simplă şi mai răspândită modalitate este de a se merge în preîntâmpinarea doleanţelor elevilor şi părinţilor. În şcolile cu predare în limba română, în care se ştie că există elevi aparţinând minorităţilor naţionale, şcolile organizează cadrul studierii limbii materne, elevului nerămânându-i altceva de făcut decât să se înscrie la ore.
b.) Părintele sau tutorele legal solicită oral, în cadrul şedinţelor Comitetului de Părinţi, introducerea studiului limbii materne. Cererea se consemnează în procesul verbal al şedinţei, şcoala fiind obligată să întreprindă măsurile ce se impun pentru crearea cadrului necesar studiului limbii materne.
c.) Elevul, părintele sau tutorele legal cere în scris şcolii respective introducerea studiului limbii materne. Şcoala este obligată să întreprindă măsurile ce se impun pentru crearea cadrului studiului limbii materne.
d.) Asociaţiile şi uniunile respectivei minorităţi naţionale sau etnii nominalizează unităţile de învăţământ preuniversitar, în care există interes din partea părinţilor şi elevilor pentru studiul limbii materne, şi trimit o adresă în acest sens unităţii de învăţământ şi inspectoratului şcolar judeţean. Asociaţiile etniei/minorităţii naţionale vor întocmi, pe baza declaraţiilor orale, pe propria răspundere, o listă cu părinţii care doresc studiul limbii materne de către copiii acestora.
4. Când trebuie depuse cererile?
Oricând, dar se recomandă intervalul 1 ianuarie – 31 mai.
5. Ce trebuie să întreprindă şcoala, inspectoratul şcolar şi Ministerul Educaţiei Naţionale, după luarea la cunoştinţă a cererii?
Școala va constitui clasele sau grupele în care se desfăşoară studiul limbii materne, în felul următor:
a.) studiul se organizează pe clase (15-25 de elevi) sau pe grupe (7-15 elevi);
b.) în cazul în care efectivele de elevi sunt reduse (sub 10 elevi/ciclu), şcoala va notifica inspectoratul şcolar judeţean acest lucru, iar acesta va înainta Ministerului Educaţiei Naţionale spre aprobare solicitarea de constituire a formaţiunilor de studiu sub efectiv;
c.) în cazul în care efectivele de elevi sunt reduse la mai multe cicluri (de exemplu 3 elevi din clasa I-a, 3 elevi din clasa a II-a, 2 elevi din clasa a III-a), se poate organiza învăţământ simultan, cu respectarea procedurii de la punctul anterior.
În cazul în care la o şcoală sunt în total sub 7 solicitanţi, şcoala raportează inspectoratului şcolar judeţean situaţia, inspectoratul urmând a propune spre aprobarea ministerului educației modalitatea concretă pentru formarea unor grupe sau clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judeţ (reglementarea şi fundamentarea acestui caz special vezi mai jos la I.9.c. Înfiinţarea unor grupe şi clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judeţ).
6. Cine va preda disciplina Limba şi literatura maternă?
La grădinițe și clasele I-IV, orele de limba maternă vor fi predate, de regulă, de învăţători/educatoare care cunosc limba maternă a elevilor. Învăţătorul clasei are prioritate în predarea acestor ore, dacă este vorbitor al acestei limbi. Întrucât în şcolile cu predare în limba română orele de limba maternă nu fac parte din norma obligatorie a învăţătorilor, ele vor fi plătite în plus prin plata cu ora.
În situatia în care învăţătorul/educatoarea clasei nu cunoaşte sau nu doreşte fosă predea limba maternă, orele vor fi repartizate unui alt cadru didactic titular al şcolii sau necalificat, vorbitor al acestei limbi. Orele intră în norma acestuia, în cazul în care nu are norma completă în şcoala, sau sunt plătite prin plata cu ora, dacă depăsesc obligaţia maximă.
În clasele V-VIII, în şcolile profesionale şi în licee, orele de limba maternă vor fi predate de profesori de specialitate sau de personal necalificat în specialitate, dar care poate face dovada – cu acte sau prin testare – că stăpânește limba maternă pe care urmează să o predea.
7. Ce se învaţă la aceste ore?
Studierea limbii materne de către elevii aparținând diferitelor minorităţi naţionale, care frecventează şcoli cu predare în limba română, se face pe baza programelor de învăţământ aprobate de minister, a manualelor şcolare elaborate în baza acestora, ori a manualelor traduse din limba română, ori a manualelor din import avizate de Ministerul Educației.
Profesorii au dreptul de a selecta din manualele şcolare textele pe care le consideră adecvate nivelului de cunostinţe al elevilor, recomandând pentru lectură suplimentară pe cele care nu pot fi studiate în numărul de ore prevăzut.
8. Cum sunt evaluaţi elevii?
După exprimarea opţiunii pentru studiul limbii materne, elevii vor susţine un test de evaluare a cunoştinţelor de limba materne, cu scopul de a se stabili exact nivelul de la care se începe predarea.
Evaluarea propriu-zisă din timpul anului şcolar a cunostinţelor elevilor se face în conformitate cu metodologia evaluării. În clasele V-XII, elevii vor susţine câte o lucrare scrisă pe semestru (teză) la limba maternă.
Susţinerea examenului de sfârșit de clasa a VIII-a la limba maternă pentru această categorie de elevi rămâne la latitudinea conducerii şcolilor, prin consultarea obligatorie a părintilor şi a elevilor în cauză.
În toate cazurile, se are în vedere faptul că unii elevi pornesc de la un nivel minim de cunoaştere al limbii materne.
9. Cazuri speciale
a.) Minorităţi care nu au limbă literară
În cazul în care elevii aparţin unei minorităţi naţionale care nu are limbă literară, şi a căror limbă este considerată de lingvişti un dialect al unei limbi literare, ei au dreptul să studieze limba literară respectivă, aşa cum se întâmplă în cazul minorităţii germane, compusă din saşi, şvabi, ş.a. şi care dintotdeauna învaţă în şcoală limba germană. (Situaţia de faţă se aplică, de exemplu, caraşovenilor, care pot opta pentru studiul limbii croate sau sarbe, ceangăilor, care pot opta pentru studiul limbii maghiare, rutenilor, huţulilor, ş.a. care pot opta pentru studiul limbii ucrainene, precum şi tuturor, care consideră că sunt în această situaţie.)
b.) Înfiinţarea unor grupe şi clase de studiu al limbii materne la nivel de localitate sau judeţ
De obicei, studiul limbii materne se asigură la şcoala unde elevul îşi desfăşoară studiile. Însă, în situaţii extreme, în cazul în care la o şcoală numărul total al elevilor care solicită studiul limbii materne este foarte mic (sub 7 elevi), elevii vor fi arondaţi la o şcoală din localitate care face accesibilă frecventarea cursurilor de limbă maternă. În cazul în care nici la nivelul localităţii nu se găsesc cel puţin 5-6 elevi (care să justifice aprobarea de către ministerul educației a unor grupe de studiu a limbii materne), elevii care doresc studierea limbii materne vor putea fi arondaţi la şcoala cea mai apropiată din judeţ, la care se organizează studiul limbii materne respective (de exemplu, în cazul elenilor, elevii din şcolile din judeţe Constanţa şi Brăila, precum din municipiul Bucureşti, învaţă limba maternă elenă la câte o şcoală din Constanţa, Brăila şi Bucureşti).
În acest caz special, orele de studiu al limbii materne (3-4 pe săptămână) vor fi efectuate în două zile (2 ore într-o zi + 1-2 ore într-o altă zi). Disciplina se înscrie în catalogul şcolii de provenienţă a elevilor, şi în orarul şcolii. Situaţia şcolară se transmite de către şcoala în care se organizează clasele/grupele la şcoala de provenienţă.
d.) Situaţia elevilor care trăiesc în două culturi minoritare
Un caz aparte îl constituie solicitările pentru studiul limbii materne venite din partea elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul în limbile minorităţilor naţionale. Aceşti elevi, care de obicei provin din căsătorii mixte şi trăiesc în două culturi minoritare (de exemplu în culturile germană şi maghiară), au dreptul la studiul ambelor limbi. De exemplu, un elev care învaţă într-o grupă/clasă cu predare în limba germană, are dreptul să solicite studiul limbii materne maghiare.

 
II. Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale

 
Solicitând studiul limbii materne, în mod implicit se solicită şi studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor.
Formarea grupelor/claselor de studiu al acestei discipline se face asemănător cu formarea grupelor/claselor de studiu al Limbii şi literaturii materne, disciplina face parte din trunchiul comun al planurilor-cadru de învăţământ.
Predarea disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale se va face în limba maternă câte 1 oră/săptămână la clasele a VI-a şi a VII-a, pentru toate minorităţile naţionale, aceasta însemnând că orice elev din clasele a VI-a şi a VII-a, care studiază disciplina Limba şi literatura maternă, va studia automat şi disciplina Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale.

 
III. Religia

 
Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, religia va fi predată în limba maternă a elevilor. Uniunile şi reprezentanţii confesiunilor sunt invitaţi să contribuie la asigurarea personalului specializat. În şcolile cu predare în limba română această prevedere se aplică în cazul elevilor care studiază disciplina Limba şi literatura maternă. În acest caz, nu mai este nevoie de nici o cerere suplimentară din partea părinţilor. Şcoala are obligaţia de a lua legătura cu confesiunile pentru asigurarea personalului calificat.

 
IV. Dispozitii finale

 
1. Inspectoratele şcolare judeţene şi ale municipiului Bucureşti, precum şi conducerile de şcoli vor aduce la cunoştinţa părinţilor şi a elevilor de diverse etnii prezenta Metodologie, şi o vor afişa permanent în loc vizibil şi protejat, pentru ca aceştia să poată beneficia – în cunoştinţă de cauză – de drepturile pe care le au.
2. În conformitate cu prevederile legale, directorii de şcoli au obligaţia să comunice din timp inspectoratelor şcolare judeţene de care aparţin necesarul de manuale pentru limba maternă.
3. Inspectoratele şcolare judeţene şi unităţile şcolare au obligatia de a asigura cartea şcolară pentru minorităţi, transmitând corect şi la timp necesarul de manuale.
4. Directia Generala Învăţământ pentru Minorităţi Naţionale din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale – prin inspectorii săi de specialitate – acordă sprijin în derularea corectă şi eficientă a procesului de învăţare a limbilor materne ale minorităţilor naţionale prin colaborare cu toţi factorii responsabili şi interesati din reteaua învăţământului si din afara acesteia.
5. Prezenta Metodologie, elaborată în spiritul aplicării legislaţiei în vigoare, reprezintă un cadru pentru implementarea neîntârziată de către întreaga reţea şcolară din România a măsurilor pozitive pe care Ministerul Educaţiei Naţionale şi le asumă.
Director General László Murvai

C.Legea educației naționale din România. Legea nr. 1/2011
Secțiunea 12 – Învățământul pentru persoanele aparținând minorităților naționale
Art. 45
(1) Persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul să studieze și să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile și formele de învățământ preuniversitar.
(3) La toate formele de învățământ în limbile minorităților naționale se poate înscrie și pregăti orice cetățean român indiferent de limba sa maternă și de limba în care a studiat anterior.
(5) Pe raza unei unități administrativ-teritoriale, cu mai multe unități de învățământ cu predare în limbile minorităților naționale, funcționează cel puțin o unitate școlară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.
(7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăța în limba lor maternă sunt sprijiniți prin decontul transportului la cea mai apropiată școala cu predare în limba maternă sau primesc cazare și masă gratuite în internatul unității de învățământ cu predare în limba maternă.
(8) Minoritățile naționale au dreptul la reprezentare proporțională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităților de învățământ, ale inspectoratelor școlare sau ale instituțiilor echivalente.
(9) În unitățile școlare cu predare și în limbile minorităților naționale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităților respective.
(10) În unitățile conexe învățământului preuniversitar din unitățile administrative în care funcționează forme de învățământ în limbile minorităților naționale se asigură încadrarea cu specialiști și din rândul minorităților naționale.
(11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare în limba minorităților naționale au dreptul la pregătire și perfecționare în limba de predare, în țară sau în străinătate.
(12) Ministerul Educației asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă.
(13) Pentru elevii aparținând minorităților naționale, Ministerul Educației asigură gratuit manualele școlare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităților naționale și manuale traduse din limba romană sau manuale de import, avizate de Ministerul Educației.
(14) În învățământul în limbile minorităților naționale, în comunicarea internă și în comunicarea cu părinții elevilor și ai preșcolarilor se poate folosi și limba de predare.
(16) În cadrul Institutului de Științe ale Educației din subordinea Ministerului Educației va functiona și o secție de cercetare și inovare pentru învățământul cu predare în limbile minorităților naționale.
(17) În finanțarea de bază a unității de învățământ preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, costul standard per elev și per preșcolar se calculează dupa un coeficient mărit pe baza factorilor de corecție, luând în considerare predarea în limba minorității naționale sau a limbii minorității naționale. În cazul acestor unități se are în vedere izolarea lingvistică, geografică și numarul redus de elevi și preșcolari, precum și elevii prevăzuți la alin. (7).
Art. 46
(1) În cadrul învățământului preuniversitar cu predare în limbile minorităților naționale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepția disciplinei Limba și literatura română.
(2) Disciplina Limba și literatura română se predă pe tot parcursul învățământului preuniversitar dupa programe școlare și manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.
(6) În învățământul preuniversitar, activitatea de predare și de educare la Limba și literatura maternă, la istoria și tradițiile minorităților naționale respective și la Educația muzicală se realizează pe baza programelor și a metodologiilor specifice elaborate de colective de experți cunoscători ai limbii și ai culturii minorității naționale respective.
(7) Elevilor aparținând minorităților naționale, care frecventează unități de învățământ cu predare in limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, ca disciplină de studiu, limba și literatura maternă, precum și istoria și tradițiile minorității naționale respective, precum și educația muzicală cu elemente ale culturii naționale ca parte a trunchiului comun. Programele și manualele disciplinei Istoria și tradițiile minorității naționale sunt aprobate de Ministerul Educatiei.
(8) În învățământul primar, gimnazial și liceal cu predare în limbile minorităților naționale, disciplinele Istoria și Geografia României se predau în aceste limbi, dupa programe școlare și manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligația transcrierii și a însușirii toponimiei și a numelor proprii românești și în limba română.
(9) În învățământul gimnazial cu predare în limbile minorităților naționale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria și tradițiile minorităților naționale respective, cu predare în limba maternă. Programele școlare si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei.
(10) În programele și manualele de istorie se vor reflecta istoria și tradițiile minorităților naționale din România.
Semnatarii:
semnatarii

%d blogeri au apreciat: