Festivalul jubiliar al dorului  eminescian si copilăriei la Mesici

În inima Banatului sârbesc, acolo unde primăvara își așterne covorul de lumină peste colinele line și peste sufletele oamenilor, localitatea Mesici devine, altarul bucuriei copilăriei și al identității românești. Duminică, 3 mai, începând cu ora 15:00, va răsuna din nou glasul viu al tradiției și al poeziei, în cadrul ediției jubiliare a V-a a Festivalului Copiilor / Primăverii „Dor de primăvară, dor de Eminescu”.

Organizat cu dăruire și responsabilitate de Asociația Românii Independenți din Serbia ( RIS), în colaborare cu Școala Generală Olga Petrov Radișici, Asociația femeilor La gură de ogășel și SCA Ion Creangă din Mesici și sprijinit de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și orașul Vârșeț, acest festival se impune ca una dintre cele mai ample și emoționante manifestări culturale și educaționale dedicate copiilor și tinerilor români din Serbia.

Peste 600 de participanți — elevi de la grădiniță, școală primară și generală, liceu și facultate — vor aduce în fața publicului frumusețea graiului românesc, bogăția tradițiilor și vibrația artei autentice. Din școlile românești din Serbia, din societăți culturale și din comunități înrudite spiritual, dar și din România — din Timișoara, Caraș-Severin și Arad — copiii vor veni să transforme scena într-un adevărat templu al identității.

Festivalul este structurat pe patru mari secțiuni: Tradiții / obiceiuri / folclor, Cor / grup vocal, Soliști vocali și Poezie — fiecare devenind o fereastră deschisă către sufletul românesc. În acest cadru, glasurile tinere vor împleti cântecul cu versul, iar pașii dansului popular vor spune povești vechi, păstrate cu sfințenie peste generații.

Ediția jubiliară aduce o noutate deosebită: acordarea a trei Mari Premii — trofee de excelență — destinate celor care duc mai departe, cu responsabilitate și pasiune, flacăra culturii românești în Serbia:
– școlilor participante la toate secțiunile;
– societăților cultural-artistice implicate integral în concurs;
– școlilor în care limba română este studiată ca disciplină opțională („Limba română cu elemente ale culturii naționale”).

Un juriu internațional de elită, format din șapte personalități ale artei, muzicii și culturii, va evalua prestațiile pe categorii de vârstă (clasele I–IV, V–VIII și liceu), acordând premii, mențiuni, diplome speciale și trofee celor mai valoroși participanți. Juriul internațional are următoarea componență; Prof.dr. univ.  Marinel Negru, coordonatorul Departamentului pentru Învățământ din cadrul CNMNRS, Conf.univ. dr. Virginia Popovici din Novi Sad, Prof. Univ. dr. Vișcu Loredana din Timișoara, Florica Nicoli, interpretă de muzică populară din Timișoara, Todor Groza, poet în grai bănățean, Goran Marković, profesor de muzică și Viorel Cioloca, scriitor și poet din Timişoara. În spiritul generozității și al încurajării, toți copiii vor primi diplome de participare — simbol al implicării și al apartenenței la comunitatea românească din Serbia.

În paralel, spațiul festivalului va deveni o veritabilă expoziție a frumosului. Asociația femeilor La gură de ogășel din Mesici, alături de Asociația femeilor Satul voievodului din Voivodinț  și Asociatia femeilor Gospodinele multiculturalității din Deta, vor aduce în fața publicului port popular, obiecte de artizanat, flori și culori — un univers al tradiției vii. De asemenea, cunoscutul pictor Viorel Nicolaievici va expune o colecție de lucrări dedicate festivalului, oferind o dimensiune vizuală și artistică acestei sărbători.

Se anunță o participare foarte numeroasă, o adevărată întâlnire de suflet între românii din Serbia și cei din România, uniți de aceeași limbă, aceleași valori și aceeași emoție.

În acea după-amiază de mai, la Mesici, nu va fi doar un festival. Va fi o mărturisire – sărbătoare a frumosului. O declarație de iubire pentru primăvară, pentru copilărie și pentru eternitatea culturii românești. Va fi o „primăvară românească” trăită dincolo de granițe, dar profund ancorată în inimă.

Pentru că acolo unde copiii rostesc versuri din Mihai Eminescu, acolo unde cântecul și tradiția se întâlnesc, identitatea nu doar că supraviețuiește — ea înflorește.

Prof Natalia Stan