By ris
Supraveţuire prin cultură
În după masa zilei de 7 martie a.c., în Sala festivă a Primăriei Vârşeţ, a avut loc lansarea Monografiei „Societăţile cultural-artistice din Voivodina (1945-1962)”, a autorului dr. Dorinel Stan, „un eveniment deosebit de important pentru etnia noastră”, aşa după cum a menţionat în cuvântul introductiv moderatorul evenimentului Simenon Lăzăreanu, ziarist şi critic literar, ca apoi să evidenţieze şi faptul că monografia în cauză este rezultatul muncii de câţiva ani şi la început a conţinut teza de doctorat a domnului Dorinel Stan. Este realizată după metodologiile noi de cercetare a evenimentelor culturale.
În adresarea sa celor prezenţi, domnul Zoran Tomić, adjunctul preşedintelui Comunei Vârşeţ, a ţinut să evidenţieze printre altele că se simte onorat de faptul că poate fi gazda unui astfel de eveniment şi că monografia domnului Stan este deosebit de importantă căci contibuie la păstrarea tradiţiei. Evenimentul a fost onorat de prezenţa Excelenţei Sale, Daniel Banu, ambasadorul României la Belgrad, Alexandru Mureşan, consul general al României la Vârşeţ, ataşatul cultural al Ambasadei Române la Belgrad, Raul Truţescu, Stevan Mihailov, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia şi Florin Popescu, secretar executiv al „Forumului de Cultură și Istorie European”.
Desprindem câteva fraze din cuvântarea domnului ambasador, Daniel Banu:
„Activităţile culturale pe care le organizaţi, pentru noi sunt foarte importante căci reprezintă o parte a eforturilor pe care le sprijinim. A eforturilor pe care voi românii din Serbia le faceţi pentru promovarea şi ducerea mai departe a valorilor culturale şi spirituale româneşti. Şi pentru aceasta, adresez felicitări domnului Stan care a depus o muncă de cercetare asiduă şi îmi exprim convingerea că această carte va sluji la rândul său generaţiilor care vin şi doresc să-şi cerceteze trecutul, căci fără a ne cunoşate trecutul, nu putem exista în prezent”
Despre carte, cu cuvinte alese au vorbit domnii: prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al Universităţii „Babeş-Bolzai” din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Eugen Cinci,de la Facultatea de Învăţători din Belgrad – secţia Vârşeţ şi Marius Eppel, cercetător principal la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar de punctele muzicale s-au ocupat Aneta Gaşpăr (voce şi chitară) şi Alexandru Baba la clarinet.
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, a menţionat printre altele: „Această lucrare este şi prin autor şi prin problematică, o mostră a ceea ce înseamnă în această regiune a Republicii Serbia multiculturalismul şi existenţa a mai multor etnii, a mai multor confsiunii şi a mai multor instituţii comunitare. În ultimii cinci ani, am coordonat zeci de lucrări şi am văzut peste 700 de teze de doctorat în domeniul istoriei şi studii culturale, şi vreau să vă asigur că această carte este una din cele mai solide şi cele mai consistente lucrări din câte am văzut până în prezent. De la structura lucrării în cele trei părţi mari, armonios conceput, la metodologia de reconstruirea monografică la modul de citare, la bibliografia cuprinzătoare pe care a avut-o în vedere, toate aceste elemente ne fac să caracterizăm prezenta carte una dintre cele mai serioase, una din cele mai importante reconstruiri monografice din istoriografia românească şi cu relevanţă, evident, nu numai pentru zona Banatului ci şi pentru istoriografia românească în general”.
Despre problema societăţilor culturale care nu datează doar din perioada postbelică şi ca cărei meniri principale a fost păstrarea culturii românilor şi nu numai, a vorbit prof. univ. dr. Eugen Cinci, menţionând şi faptul că românii au avut soarta de a trăi în state în care nu au fost majoritari şi a făcut o paralelă între modul de organizare a activităţi culturale din perioada aceea şi azi. Iar Marius Eppel, cercetător principal la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, s-a referit strict la monografie, menţionând că este o reconstruire a vieţii culturale şi artistice a românilor din Voivodina pe parcursul a două decenii, foarte bine structurată şi realizată: „Autorul, pe lângă metoda restitutivă, aplică şi metoda analitică. Nu-i scapă nici un subiect pe care l-a tratat din cadrul celor pe care le-a tratat. Recomand această carte ce reprezintă o supravieţuire prin cultură a românilor din Voivodina, atât specialiştilor cât şi publicului larg”.
Aşa cum se cuvine, autorul dr. Dorinel Stan, pe lângă cuvintele de mulţumire adresate numeroşilor spectatori prezenţi în sală, a ţinut să facă unele concluzii şi să accentueze ceea ce este specific şi caracteristic lucrării de faţă: „Activitatea cultural-artistică sub toate aspectele ei, a reprezentat focarele de răspândire a culturii şi a peristat în timp şi spaţiu, contribuind la păstrarea identităţii şi spiritualităţii românilor din Serbia. Societăţile cultural-artistice ale românilor din Voivodina au parcurs etape mai accelerate şi mai încetinite pe parcursul existenţei, adică pe parcursul istoriei.
Perioada de limită a cercetării mele, anul 1962 are o conotaţie din toate punctele de vedere, pentru că este perioada în care în primul rând Iugoslavia, adică fostul stat Iugoslav şi-a normalizat relaţiile cu Uniunea Sovietică şi cu Pactul de la Varşovia pe de o parte, iar pe de altă parte s-a deschis spre Occident. Deci, cetăţenii fostului stat Iugoslav puteau liber să călătorească în toate ţările din Europa, respectiv în toată lumea. Totodată, este perioada în care preşedintele Tito a amnestiat în jur 150.000 de iugoslavi, care puteau să se reîntoarcă în ţara lor Iugoslavia. Este o perioadă în care deschiderea şi democraţia socialistă şi-a lăsat amprenta. Importanţa acestei perioade este cu atât mai mare cu cât activitatea culturală în următoarele decenii (anii ’70 şi ’80) a ajuns la punctul culminant, iar activitatea într-adevăr a fost foarte vastă.
În final, în numele gazdelor, domnul dr. Dorinel Stan a oferit oaspeţilor o mică atenţie, iar apoi a urmat un cocktail organizat în holul Primăriei.
Mariana STRATULAT
