Glasul Cerbiciei nr. 33

Noul număr, 33/2026, al revistei de atitudine civică, cultură și istorie a românilor din Serbia, „Glasul Cerbiciei”, editată de Asociația „Românii Independenți din Serbia” (RIS), cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, se prezintă cititorilor ca o apariție editorială de substanță, eleganță și autentică vibrație românească.

Coperta revistei, concepută într-o armonie vizuală deosebită, reunește două dintre evenimentele emblematice organizate de Asociația „Românii Independenți din Serbia”: Sărbătoarea Cireșilor Înfloriți, ediția a XII-a, și Ziua Limbii Române – „Limba Română Ne Unește”, ediția a V-a.
Primele pagini, semnate de dr. Dorinel Stan, sunt consacrate omagierii Zilei Limbii Române – „Limba Română Ne Unește”, ediția a V-a, eveniment organizat la Vârșeț. Textul surprinde semnificația unei sărbători care depășește cadrul festiv, devenind o reafirmare a apartenenței și responsabilității față de limba română.
Într-o altă dimensiune a universului identitar, prof. Natalia Stan ne introduce în atmosfera sensibilă și pitorească a Sărbătorii Cireșilor Înfloriți, manifestare tradițională desfășurată la Srediștea Mică. Articolul evocă frumusețea unei sărbători de suflet, în care natura, comunitatea și tradiția se întâlnesc într-o autentică celebrare a bucuriei de a fi împreună.
O dimensiune distinctă, de profundă actualitate civică, o constituie publicarea notei de protest, în limbile română și sârbă, a Asociației RIS, referitoare la mesajele de ură și amenințare îndreptate împotriva românilor din Banat și a comunității românești din Serbia. Prin includerea acestui document, revista își reafirmă profilul de publicație de atitudine civică, preocupată de respectarea demnității umane, a drepturilor minorităților și a conviețuirii interetnice.
La rubrica „Armonia universului”, prof. Natalia Stan semnează un articol de reflecție estetică și filosofică, intitulat „Frumusețea în simplitate și simplitatea frumosului”.

Textul propune o incursiune în universul sensibilității, al echilibrului și al valorilor autentice, invitând cititorul să redescopere frumusețea dincolo de aparențe, în puritatea expresiei și în armonia lucrurilor simple.
În continuare, revista găzduiește apelul public pentru Grebenaț, localitate amenințată de extinderea incendiului, un gest editorial de solidaritate și responsabilitate față de comunitate și patrimoniul local.
La rubrica dedicată personalităților, Viorel Dolha readuce în atenția cititorilor destinul lui Cristian Sandu Timoc, o personalitate din Valea Timocului, a cărei aspirație de-o viață a fost aceea de a deveni învățător de limba română în Timoc. Articolul constituie o evocare a vocației, perseverenței și atașamentului față de limba maternă.
În paginile rubricii „Istorie și identitate”, prof. dr. Mircea Măran prezintă opera științifică și publicistică a profesorului Constantin Rudnean, contribuind la valorificarea unei personalități relevante pentru cultura și istoriografia românilor din Serbia.
Rubrica „Ecouri de prețuire”, semnată de Adrian Mihailovici, aduce în prim-plan reverberațiile recunoașterii și ale aprecierii, într-un registru al respectului față de oameni și contribuțiile lor.
Un loc aparte îl ocupă rubrica „Moștenire comună”, în care prof. univ. dr. Virginia Popovici continuă, în partea a doua, cercetarea consacrată traducerii proverbelor și zicătorilor în opera lui Anton Pann și Vuk Karadžić. Studiul evidențiază interferențele culturale și bogăția patrimoniului paremiologic româno-sârb, într-un dialog de profunzime între două tradiții spirituale înrudite.
La rubrica „Dincolo de cuvinte”, Marin Gașpăr lansează o provocare intelectuală prin articolul „A fost Eminescu un inițiat autentic?”, deschizând un spațiu de reflecție asupra dimensiunilor mai puțin explorate ale universului eminescian.
Prof. Ana Albu Savić prezintă, în cadrul rubricii „Educație, tradiție și solidaritate”, ediția a IV-a a „Taberei Bucuriei” de la Moneasa. Articolul surprinde valoarea educației prin experiență, a apropierii dintre copii, a cultivării limbii și tradițiilor românești și a solidarității ca fundament al formării noilor generații.
Într-o incursiune documentară de o deosebită valoare, dr. Dorinel Stan readuce în atenție trecutul și istoria Mănăstirii Srediștea Mică, prezentând noi documente referitoare la icoanele și odoarele acestui așezământ monahal. Mănăstirea Mălainița – altar al neamului, de Romana Kornja Petrović, evocă un simbol al credinței și dăinuirii românești în Timoc.
Revista completează acest parcurs istoric prin evocarea Societății Cultural-Artistice Românești „Doina” din Alibunar, în contextul primelor două decenii postbelice, oferind cititorilor o perspectivă asupra continuității vieții asociative, culturale și artistice românești.
Numărul 33/2026 reprezintă o nouă expresie a continuității editoriale și a angajamentului cultural al Asociației „Românii Independenți din Serbia”. Prin temele abordate, personalitățile evocate, documentele valorificate și evenimentele consemnate, revista construiește o punte între generații, între trecut și prezent, între memoria colectivă și responsabilitatea viitorului.
„Glasul Cerbiciei” nu este doar o revistă despre românii din Serbia. Este o revistă despre puterea unei identități de a dăinui, despre noblețea memoriei și despre responsabilitatea de a transmite mai departe valorile care ne definesc.
Prof. Natalia Stan