By ris
Organizația de interes obștesc „Românii Independenți din Serbia“ (RIS) face apel public către Societatea Cultural – Patriotică „Avram Iancu“ din România, cu sediu central în municipiul Cluj, să solicite Parlamentului – Guvernului României adoptarea unei noi propuneri legislative pentru românii din jurul României, privind dobândirea cetățeniei române în baza principiului etnic, astfel încât comunitățile istorice să-și poată conservă identitatea.
IMPERATIV
CETĂȚENIA ROMÂNĂ ne oferă șansa să ne conservăm identitatea, să ne protejăm ființa și valorile culturale, spirituale și naționale românești. Societatea civică, mediul asociativ – Românii Independenți din Serbia face apel la Guvernul României să adopte un nou act normativ în ceea ce privește idealurile românilor din Voivodina si Timoc (Serbia) de a obține cetățenia română necondiționat, fără obstacole birocratice.
Asociația „Românii Independenți din Serbia“ solicită, ca orice membru al comunității istorice românești din Serbia, care poate atestă prin acte apartenența la filonul românesc (părinte, bunic, străbuni – ascendent) să poată beneficia de cetățenia română, respectiv toți cei care își asumă liber apartenența română si sunt vorbitori de limba română.
Conform ultimului recensământ, în Timoc sunt 35.000 de români (vlahi), iar în Voivodina (Banat) 34.000 (în total circa 70.000 de etnici romani). Dacă toți cetățenii sârbi de etnie română din Serbia, ar dobândi cetățenia română, pentru România nu este o povară și o problemă, iar pentru noi, românii din Serbia reprezintă un instrument care contribuie la dezvoltarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase.
EXPUNERE DE MOTIVE
Ordonanța de urgentă a Guvernului României 37/2015 pentru modificare și completarea Legii cetățeniei române, respectiv în baza art. 8 indice (1), introduce câteva facilități în ceea ce privește acordarea cetățeniei române cetățenilor străini, dar lasă spaţii de interpretări şi discriminări în rândul comunităților românești.
- Persoanele care dovedesc că au contribuit semnificativ la păstrarea şi promovarea culturii, civilizației și spiritualității, indiferent dacă sunt etnici români sau de altă etnie, pot primi mult mai repede cetățenia română, pe când etnicii români întâmpină tot felul de piedici, iar un număr considerabil sunt respinși, pe motiv că n-au contribuții suficiente. Atitudine incorectă, durerosă și tragică.
- Criteriile care reglementează cadrul de apreciere privind soluționarea dosarelor de cetățenie, instrucțiunile, reprezintă o barieră, în sensul că doar persoanele care îndeplinesc conditii specifice de promovare în mod semnificativ a culturii, civilizației și spiritualității românești și pot dovedi pri acte (cărți și articole, activitate științifică și culturală susținută, școlarizare în România…) se încadrează în criteriile Ministerului Afacerilor Externe, dar în continuare rămân la atitudinea, aprecierea și interpretarea corpului diplomatic românesc din Serbia.
III. RIS-ul pledează pentru înlăturarea acestor bariere. Este nedrept ca un român din Serbia care a absolvit o școală românească în Serbia să fie discriminat comparativ cu un solicitant din alte spaţii geografice, interesat să obțină cetățenia română. Dacă nu se vor lua măsuri corespunzătoare de către guvernanții de la București, există riscul să ne pierdem, cu fiecare zi care trece, ființa românească și implicit ceea ce avem mai sfânt –identitatea și spiritualitatea.
- Conform legislației române, Autoritatea Națională pentru Cetățenie din Bucureşti, timp de până la 5 ani, trimite răspuns cererii solicitantului, ceea ce reprezintă un interval foarte mare de timp și afectează grav solicitantul, iar pe altă parte, descurajează românii să depună cereri pentru obținerea cetățeniei române.
PRINCIPII DE BAZĂ
- Minoritatea național română din Serbia, incluzând și filonul cultural românesc, potrivit limbii, etniei, conștiinței, identității, culturii și tradițiilor proprii, se consideră parte organică a națiunii române, care dorește să-și păstreze nealterat identitatea națională și se opune proceselor de asimilare și deznaţionalizare. Românii din Serbia nu au fost niciodată cetățeni ai statului român, dar își doresc acest lucru și drept natural, care repezintă un instrument pentru păstrarea identitară şi spirituală, o identificare, recunoștință şi mândrie la apartenența unui popor european, civilizat și măreț.
- Ordonanța de urgență a Guvernului României nr. 37/2015 în baza articolui 8. indice (1) a făcut ca numărul etnicilor români din Serbia care au cerut cetățenia română la cele trei misiuni diplomatice ale României în Serbia (Belgrad, Vârșeț și Zaicear) să fie simbolică, iar un număr considerabil de etnici români au fost pur si simplu respinși nejustificat, datorita interpretărilor și criteriilor confuze aplicate după bunul simț si dispoziție.
- În baza Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se reglementează :
- a) Drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoane de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, denumite în continuare români de pretutindeni.
4.Aşadar, românii din Serbia (vlahii) sunt parte a filonului românesc (comunitate istorică), spune legea, dar nu pot primi cetățenia română printr-o procedură simplificată, așa cum o poate dobândi un sportiv străin, ceea ce este inadmisibil și strigător la cer. În statele europene, la baza acordării cetățeniei, avem exemple de bună practică (originea etnică) pentru conaționali.
Trăim într-o societate democrată europeană bazată pe principiul solidarității, discriminării pozitive și tranziției, astfel, în această ordine de idei, cerem ca toți cetățenii străini de etnie română care provin din rândul comunităților istorice românești din afara granițelor României să aibă dreptul la dobândirea cetățeniei române.
Vârșeț, 8 decembrie 2021
Președinte
Românii Independenți din Serbia
Dorinel Stan
