Comunitatea românească din estul Serbiei

Autor: Ionelia Toarcă

Book Cover: Comunitatea românească din estul Serbiei
Editions:PDF (Romanian)
Pages: 284

Pornind de la cuvintele marelui geograf George Vâlsan, în realizarea lucrării Comunitatea românească din estul Serbiei. Studiu geografic, un prim motiv l-a constituit dorința cunoașterii neamului din care facem parte, precum și urmărirea destinului comunităților românești din teritoriile aflate în imediata vecinătate a României, simțind înainte de toate o datorie morală față de oamenii cu care lucrez de mai bine de un deceniu. lucrarea nu s-a limitat doar la unele constatri pur teoretice.
Pornind de la observațiile înregistrate în literatura de specialitate, referitoare la arealul studiat, ci a fost completată cu investigații recente efectuate în teren, bazate mai mult pe observații directe și interviuri, datorită situației delicate din teritoriu.

Excerpt:

Rezultatul final se dorește a fi o lucrare de analiză și sinteză a spațiului estic al Serbiei care, prin conținut, structură, metode și procedee utilizate, să contribuie nu doar la clarificarea numeroaselor aspecte etnogeografice specifice acestui spațiu geografic, dar și la aducerea unor elemente de noutate.
În final, vreau să îmi exprim recunoștința și respectul meu profund, comunității românești din estul Serbiei, pentru faptul că încă mai există acolo, în ciuda numeroaselor procese de deznaționalizare și asimilare, dar și pentru curajul și lupta zilnică de care dau dovadă în păstrarea și transmiterea identității etnice românești.

Societățile cultural-artistice românești din Voivodina (1945-1962)

Autor: Dorinel Stan

Book Cover: Societățile cultural-artistice românești din Voivodina (1945-1962)
Part of the carte series:

Viaţa culturală a minorităţii române din Voivodina, prin toate aspectele ei de manifestare, uneşte în timp eforturile românilor de aici pentru a păstra limba, obiceiurile, credinţa şi de a crea valori, culturale şi spirituale care să le afirme individualitatea în această zonă de contact etnic. Românii din Voivodina au contribuit, au depus eforturi pentru crearea strcturilor cultural-artistice care să se impună în contextul multicultural şi multietnic.
Comunitatea românească în Voivodina este în mare parte una rurală, satul fiind spaţiul în care prin excelenţă se păstrează obiceiuri şi tradiţii cultural-folclorice. Activităţiile cultural-artistice s-au desfăşurat în mare măsură în zonele rurale. Tradiţional, fiecare sat are, ca instituţie de căpătâi, un cămin cultural sau o şcoală
unde activează una sau (mai rar) mai multe societăţi cultural-artistice, care au avut şi au în continuare ca principal obiectiv să promoveze muzica, dansurile, cântecele populare, teatru şi portul tradiţional românesc.

Excerpt:

În viaţa culturală a românilor din acest spaţiu geografic, activitatea amatoricească muzicală (mai cu seamă coruri şi fanfare) a avut un rol esenţial când este vorba de păstrarea identităţii naţionale, nu doar în perioada postbelică, ci şi în cea interbelică. Activitatea corală şi fanfara, precum şi orchestra populară, au fost de departe cunoscute şi prezente în viaţa rurală a Banatului, comparativ cu alte forme de activitate culturală.
Activitatea susținută a amatorilor de bună calitate şi diletanţilor ajută oamenii să-şi formeze gustul, oferă orientare în aprecierea valorilor artistice, dezvoltă o atitudine activă faţă de artă, stimulându-i să se cultive din punct de vedere cultural şi estetic.

READ MORE

Este o modalitate importantă în relaţiile interpersonale, cunoaşterea în cadrul unei comunităţi cu apartenenţii altor etnii şi populaţii în ţară şi străinătate, făcând posibil şi stimulând caracterul multicultural şi multietnic.

COLLAPSE

Istoricul Preparandiei din Arad

ANTON ILICA, profesor universitar, doctor în ştiinţele educaţiei

În urmă cu peste un deceniu, am publicat volumul „Şcoala Normală din Arad” (1998), în care m-am încumetat să continui istoria instituţiei pedagogice arădene de când a lăsat-o dr. Teodor Botiş (1922). Era o cercetare de arhivă, cu multe informaţii statistice şi cu mai puţine interpretări. Nici nu cred că aveam vocaţia acestora, iar interesele mele de perspectivă vizau un alt domeniu de cunoaştere. Nepriceperea mea istorică a generat erori şi incertitudini, încât am avut impresia că demersul mi-a evidenţiat mai degrabă pasiune decât ştiinţă.

Published:
Publisher: Liceul Pedagogic, Arad
Genres:
Tags:
Excerpt:

Voi puncta principalele momente din contextul şi desfăşurarea activităţii Institutului preparandial din Arad. Am în vedere conturarea condiţiilor în care Preparandia1 din Arad, ca întâia „şcoală pedagoghicească” în limba română, s-a ivit şi şi-a împlinit menirile (naţională, ortodoxă şi culturală). Construiesc o evoluţie din frânturi, opinii, fragmente, sperând să ofer suficientă satisfacţie actualei generaţii, părtaşă la un asemenea moment aniversar: două veacuri.

Glasul Cerbiciei nr. 13

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 13

Descărcați numărul 13 al revistei Glasul Cerbiciei gratis de pe site-ul nostru.

Excerpt:

Sărbătoarea din Poiana Poieni, sau „Măialul” este o moştenire a trecutului – petrecere câmpenească tradiţională în cinstea primăverii, care poartă pecetea vechilor tradiţii şi obiceiuri româneşti din Serbia. Cel mai vechi document scris, care face referinţă la Sărbătoarea din Poieni, consemnat de către preotul local Alexandru Vărăgean, datează din anul 1926, şi se găseşte în arhiva Bisericii Ortodoxe Române din Pârneaora.

Glasul Cerbiciei nr. 12

Book Cover: Glasul Cerbiciei nr. 12

Descărcați numărul 12 al revistei Glasul Cerbiciei gratis de pe site-ul nostru.

Excerpt:

În fiecare etapă istorică, românii din Serbia au avut şi au practicat o cultură autentică, cu un profil propriu şi cu o individualitate puternică, s-au afirmat pe plan naţional şi internaţional, iar activitatea culturală a fost un proces creator de valori şi un factor modelator de conştiinţă naţională şi umană.
Lupta pentru existenţa identitară şi spirituală a românilor din Serbia, depinde de elaborarea unei noi strategii culturale de dezvoltare a mediului asociativ românesc (CRS, RIS, IRS), care trebuia să se bazeze pe elementul strict românesc şi nu vlah, iar obiectivele strategice se ating prin programul de afirmare culturală, care are la bază păstrarea şi afirmarea filonului românesc în Serbia. Pentru ca programele de activitate şi dezvoltarea culturală să fie viabile, trebuie împletite armonios cu politici de dezvoltare coerente.