Prima minge în sat a fost adusă la începutul secolului trecut, mai precis în anul 1919, însă fotbalul organizat se practică dabea din anul 1936, iar începând cu anul 1938, există și date scrise care dovedesc practicarea lui organizată. Aproape jumătate de secol s-a jucat fotbal la marginea satului dinspre Doloave, la „Târg”. Duminica, bobocii se duceau să vadă meciurile de fotbal. Suporterii veneau în număr mare și pentru că Societatea culturală „Fanfara” era nelipsită de la meci și cu această ocazie avea loc și jocul, așa că participau și la veselie și urmăreau și meciul de fotbal. Aceasta a durat până în anul 1960.
Primele date despre jocul de fotbal și tinerii care îl practicau se înregistrează pe la începutul secolului, după anul 1920. Potrivit spuselor iubitorilor de fotbal, la Satu-Nou au jucat fotbal: frații Ortopan, Ardelean „Filimon”, Victor Roșu, Rudnean, Timotei Popovici, Adolf Svaner, Branko Steici, Pătru și Trifu Zărie și alții. Aceste meciuri aveau loc ocazional și în forma aceasta au durat până în anul 1936.
Din 1936 fotbalul este îndrăgit de mulți tineri și practicarea lui a luat avânt, înființându-se și primele cluburi de fotbal. Se știe de clubul „B.N.S.” și de clubul „Dobrovoljac”, înființat de coloniștii din Dudara și Colonie. De multe ori, între aceste două cluburi s-au disputat meciuri care erau urmărite de mulți suporteri din aproape întreg satul. Pe parcurs, aceste două cluburi s-au unit și în decurs de 10 ani, clubul nou creat și-a schimbat denumirea de mai multe ori: s-a numit „Soko”, apoi „Voivodina”, iar mai târziu s-a revenit la denumirea de „B.N.S.”
Din 1936 echipa de fotbal devine mai organizată, se procură echipament de joc și având în vedere popularizarea lui, încadrează tot mai mulți jucători, despre care se poate spune că au fost adevărați fotbaliști. În această perioadă s-au afirmat jucători ca: Paia Manea „Șerban”, Stevan Mihailov „Neațu”, Steva Koici, Liupce Popovici, Radovan Beca, Branko Petkovici „Buda”, Lazar Rusovan „Draga”, Dragan Bikici, Vasa Garagan, Stevan Ardelean „Bărbărasă”, Bojidar Dimitrievici, Victor Popovici, Slobodan și Vlada Simonov, Tihomir Nikolici, Slobodan Giukici, Branko Ciurcin „Pantofaru”, Koia Maraș „Ceferistu” și alții.
Pregătirea meciurilor era un moment foarte important. Întâi se făceau porțile din „biernițele” cu care se aducea grâul de pe holde. Înaintea meciului, jucătorii fixau „biernițele”, iar după disputarea meciului le înapoiau proprietarului. Așa s-a procedat câțiva ani în șir. Jucătorii își îmbrăcau echipamentul într-o cameră la Sofia Bogdan, la „baba Sosa”, mai târziu arbitrii și jucătorii au folosit casa pusă la dispoziție de Mirko Vincici.
Din anul 1938, folbalul începe să se practice după toate regulamentele de joc. Echipa de fotbal s-a întărit prin venirea vestiților jucători Rada Țvetkovici și Mirko Opacici venit de la echipa F.C. „Čukarički” din Belgrad. Cu acești doi jucători în rândurile sale, echipa din Satu-Nou a devenit mai puternică, cunoscută și apreciată în întreaga împrejurime, mai ales după consolidarea ei cu Voislav Giorgevici, Voia Crăciun și Micea Becearevici, veniți din Panciova. Alături de aceștia au jucat bobocii: Mita Martinovici, Mihailo Dimitrievici „Șampita”, Dragan Bikici, Lazar Rusovan „Draga” și Branko Petkovici „Buda”. Aceasta este, pe scurt, cronologia fotbalului la Satu-Nou din prima jumătate a secolului până în anul 1940.
Horia Tărâță „Ricu”
Stevan Geakonovici a pus la dispoziție fotografia și date din arhiva lui personală.