Lingviști spanioli și francezi dovedesc științific că limbile romanice nu vin din latină

triburi-dacice2

Una dintre ipotezele pe care și noi le-am susținut în ultima vreme, și anume că limba româna nu este născută din limba latină, că, de fapt, cele două sunt dezvoltări paralele născute dintr-o limbă mai veche, este confirmată de lingviștii spanioli și francezi, ale căror argumente științifice sunt pur și simplu devastatoare pentru susținătorii romanizării.

Concluzia finală a acestei demonstrații, pe care o puteți urmări mai jos, într-un interviu de 57 de minute extrem de convingător, reiese din răspunsul la următoarea întrebare, pusă de reportera Alicia Ninou:

“- De unde vin limbile romanice?”

Carme Jimenez Huertas, lingvist spaniol:

„- Limbile romanice nu vin. Erau. Aici. Înainte de venirea romanilor, oamenii vorbeau. Vorbeau perfect, sunt limbile care se vorbeau aici. Nu au venit de niciunde, erau limbi autohtone…”

O primă șarjă lansată de Carme Jimenez Huertas în interviul de mai jos, atunci când lovește în teoriile oficiale, mincinoase și în Spania, precum în România, face trimitere la stăpânirea romană din Peninsula Iberică:

“Romanii veniți în Peninsula Iberică nu vorbeau latina. Ăsta este un lucru care e necesar să fie explicat. Pentru că, să vedem… armatele romane care au ajuns să cucerească Peninsula erau formate din mercenari (precum în Dacia mai târziu – n.m.). Mercenarii vorbeau fiecare limba proprie, ba chiar ibericii au fost, de multe ori, parte a acestor armate și ibericii nu vorbeau latină, vorbeau fiecare în limba lui. Latina se vorbea doar în Latium, o zonă foarte mică a Italiei. Știm asta pentru că Naevius  (poet și dramaturg roman- n.m.), în anul 200 î.e.n., lasă pe piatra mormântului său următorul text: “OBLITI SUNT ROMANAE LOQUI LUNGUA LATINA”, subliniind astfel că romanii au uitat limba latină… Cei mai mulți romani nu vorbeau latina ci vorbeau dialecte cunoscute ca: osc, umbric, limbile proprii…”

Carme Jimenez Huertas
Carme Jimenez Huertas

O demonstrație extrem de convingătoare, în susținerea celor de mai sus, ne este oferită de ligvista spaniolă atunci când îl citează pe lingvistul francez Ives Cortez:

“Lucrul pe care romanii l-au făcut cel mai bine a fost să ducă războaie. Aici au stat sute de ani masacrând populația cu Războaiele Punice; atunci, cel mai logic ar fi ca tot limbajul relaționat cu câmpul semantic al războiului să fie în totalitate latin, dacă ar fi adevărat că soldații romani care au venit aici vorbeau latina. Am adus o carte a lingvistului Ives Cortez, care spune aceleași lucruri ca și mine.  Cartea se poate găsi pe internet, dar nu și în cercurile academice… Acest domn face analiza câmpului semantic al războiului…
Cum se zice „tratat”, de exemplu?
În franceză – trate, în italiană – tratato, în spaniolă – tratado, în română  – tratat.  În latină? Fuendus!!!
Cum se zice “război”? În franceză  – guerre, în italiană – guera, în spaniolă – guerra, în latină – belum!!!
Cum se zice “dezastru”? În franceză – desastre, în italiană – desastro, în spaniolă – desastre, în română – dezastru. În latină? Clades!!!
Cum se zice “luptă”? În spaniolă – lucha, în franceză – luta, în italiană – lota, în română – luptă. În latină? Pugna!!!
Și exemplele sunt mult mai numeroase… În toate limbile romanice această terminologie coincide, însă nu și cu latina. Ele provin din ceva comun; e clar că au o aceeași origine, o limbă mamă, care NU ESTE LATINA! Latina este o soră, sau mai degrabă o verișoară a limbilor romanice, nu mama lor!!! Să ne înțelegem – nu neg influența latinei, dar este ulterioară, o influență din Evul Mediu…”

Ca o întărire a spuselor de mai sus, vă reamintesc că, în urmă cu ceva timp, semnalam faptul că o serie de cuvinte specifice armatei și administrației romane (LEGIUNE,  CENTURION, COHORTĂ, LANCE, CASTRU, VETERAN, SCLAV, ARENĂ, GLADIATOR, EDIFICIU, CIVIC, CIVITAS, CETĂȚEAN, EDIL, MUNICIPIU, VICUS) nu s-au păstrat după retragerea romanilor din Dacia, în limba vlahilor, lucru inexplicabil dacă aceștia s-ar fi romanizat, unele dintre ele ajungând în limba română abia în secolul XIX…

În final, închei cu aceastră afirmație a lingvistei spaniole: „Lingvistica, plecând de la o premiză ce este axiomă de nemișcat, cum că limbile romanice vin din latină, încearcă să justifice prin latină ceea ce este de nejustificat.”

Vă invit, așadar, să vizionați acest interviu incendiar. În special lingviștii  vor putea avea câteva revelații ascultând spusele unui specialist (carmejhuertas.blogspot.es) care cunoaște (și predă) latina, și care este un bun cunoscător al limbilor romanice, dar nu numai…

Daniel Roxin

 

În setări alegeți subtitlu în limba română, daca nu apare automat. Vizionare cu folos!

%d blogeri au apreciat: