Codrenii

Vrsacke-planine03

 

 

Codrenii sunt cei mai autentici bănățeni. Grebenațul, Oreșațul, dar și satele de pe valea Cărașului se amintesc încă de pe vremea daco-geților și romanilor. Celelalte cătune sunt atestate documentar încă din secolele 13 și 14. Atunci când multe sate din Pustă nici nu figurau pe harta Banatului, la codru funcționau școli în incinta bisericilor, pe la începutul secolului al XVIII-lea. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, în satele de la codru funcționau Reuniunile de citire și cântari, iar căminele de cultură purtau denumirea de case naționale. Deci, codrenii și-au păstrat identitatea națională, cu care se mândresc. Sunt foarte multe argumente care i-ar convinge și pe cei mai mari sceptici că Vârșețul și zona de Codru au fost în permanență fruntea Banatului. Imediat după cel de al Doilea război mondial la Vârșeț a funcționat și un teatru profesionist, în spațiu codrean s-au organizat mii de spectacole iar codrenii au prezentat spectacole în toate satele de la Pustă.

Din pricina frământărilor politice frecvente, cine știe, poate și din alte motive, începe să se facă o simțită disonanță între românii de la Codru și cei din Pustă. Asta nu printre oamenii de rând, care, în mare, prețuiesc omul și corectitudinea, cinstea și omenia, ci printre intelectualii noștri încadrații în sferele politicului și trăind în diverse părți ale Voivodinei, care nu sunt pe aceeași lungime de undă.

Nu ridicarea unuia dintre noi la cel mai înalt nivel posibil, prin muncă și capacitate, trebuie să constituie un motiv de îngrijorare și invidie, ci progresul lui pe calea imoralității, corupției și furtului trebuie să fie adevăratele motive de scandalizare, revoltă și contestare.

%d blogeri au apreciat: