By ris
În data de 14 octombrie a fiecărui an se sărbătorește SFÂNTA PARASCHEVA, cunoscută popular ca „Sfânta Vineri de Toamnă”. Tot de SFÂNTA PARASCHEVA este ziua în care se prezice starea vremii.
În tradiția populară, „Sfânta Vineri” este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora. În această zi era interzisă muncă la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul și țesutul.În mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justițiară, fiind imaginată în chip de văduvă foarte bătrână și aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor și la fertilitate.
De SFÂNTA PARASCHEVA nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează și se dă de pomană pentru sufletele celor adormiți. La țară, în această zi, bătrânii nu făceau nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri. Cu toate că este o zi în care se ține post, fructele închise la culoare și pepenele roșu nu se consumă în această zi, pentru că amintesc de sacrificiul martiric.
Tot în ziua de SFÂNTA PARASCHEVA, se prezice vremea. Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi și celelalte sărbători de peste an. Și ciobanii anticipează vremea în funcție de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.
Numită „luminătoarea casnică a Moldovei”, SFÂNTA PARASCHEVA este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite și pe care le ajută la naștere, care căsătorește fetele și poartă de grijă animalelor sălbatice. Ziua Sfintei Parascheva este și zi de pomenire a celor trecuți în „Lumea Neîntoarcerii”. Cu acest prilej, se dau de pomană pâine din grâul nou și must.
SFÂNTA PARASCHEVA este ocrotitoare a apelor, chipul și apărea adesea lângă râuri sau fântâni, iar apă respectivă devenea tămăduitoare. Din acest motiv există obiceiul în unele locuri să se așeze icoană SFINTEI PARASCHEVA lângă fântâni și izvoare.
Sursa: b365.ro
