By ris
O EDIȚIE DE LUX ȘI OPERA BIBLIOFILĂ
Joi, 31 martie a.c., la Muzeul municipal „Konkordija” din Vârșeț a avut loc lansarea lucrării de referință pentru comunitatea românească din Serbia ” Așezământul monahal Srediștea Mică „, apărută la editura „Românii Independenți din Serbia” (RIS), 2016, Vârșeț, autor dr Dorinel Stan, în prezența unui public numeros și ales.
Evenimentul cultural prilejuit de lansarea studiului monografic a fost moderat de Simeon Lăzăreanu, ziarist și critic literar, iar despre carte au vorbit prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu (Timișoara), prof. univ. dr. Eugen Cinci, prof. univ. dr. Mircea Măran și autorul dr. Dorinel Stan. Momentele muzicale le-a oferit Aneta Gașpăr (ghitară), Mihai Hent din Arad (ghitară) și ansamblul instrumental „Blocul de răsărit” – cvartetul Școlii de Muzică din Vârșeț. Organizatorii manifestării au fost: Românii Independenți din Serbia – organizația cea mai reprezentativă a mediului asociativ românesc din Serbia, „Glasul Cerbiciei” – publicație de actualitate, istorie și cultură a românilor din Serbia și „Pentru Un Vârșeț mai Bun” – asociație civică.
Evenimentul a fost onorat de prezența domnului Dan Constantin, consulul României la Vârșeț, Oana Firănescu, secretar II al ambasadei României la Belgrad, Viorel Dolha, președintele AGIRo, Dragița Stanoilovici, președinta asociatiei „Pentru Un Vârșeț mai Bun”, mass-media în limba română și sârbă, fețe bisericești, profesori și oameni de cultură.
În adresarea celor prezenți, domnul Dan Constantin , consulul României la Vârșeț, a ținut să evidențieze că este onorat de eveniment, iar lucrarea domnului Dorinel Stan este deosebit de importantă în ceea ce privește păstrarea și cunoașterea culturii și istoriei românilor din Serbia. Viorel Dolha, președintele AGIRo a subliniat cuprinsul, documentarea și aria studiului de cercetare a autorului, care este totodată și un militant pentru drepturile românilor din Serbia. Branislav Matici, reprezentantul asociatiei „Pentru Un Vârșeț mai Bun” a menționat relațiile tradiționale de prietenie între cele două popoare, iar această prestigioasă lucrare este o mostă a ceea ce înseamnă convețuire și multiculturalitate.
Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, care a fost coordonatorul Tezei de doctorat a autorului, a vorbit cu cuvinte alese despre filologul Dorinel, făcând conexiunea între limbă și teologie, respectiv eficacitatea studiilor culturale în realizarea studiului monografic, care prin complexitatea structurii deschide posibilitati de plurifuncționalitate. Cartea se apropie, atinge cotele, nu doar ale unei ediții de lux, ci a unei opere bibliofile. O nouă sinteză în cultură și civilizație. Desființarea mănăstirii Srediștea Mică din 1777 este o coincidență la cifră, pentru că în 1777 a fost promulgată celebra patentă „Ratie Educationis” a împărătesei Mariei Tereziei. Astfel, trece în planul doi viața spirituală în obștiile creștine și se destinde era raționalității, apar școlile publice.
Despre importanța cărții „Așezământul monahal Srediștea Mică” care are o valoare incontestabilă la cunoașterea și reconstruirea vieții culturale și spirituale de altădată, a vorbit prof. univ. dr. Eugen Cinci, menționând legendele mănăstirii, toponimia izvoarelor și locurilor, dinastia familiei Diaconovici, care s-a stabilit de la mănăstirea Tismana la Srediștea Mică și regiunea Vârșeț la jumătatea secolului al XVIII-lea și înființează aici o școală românească, desființarea mănăstirii la 1777 și reluarea impulsului de recuregere cu trecutul prin inaugurarea în 1933 a pelerinajului tuturor românilor din Serbia la fosta mănăstire Srediștea Mică.
Prof. univ. dr. Mircea Măran, s-a referit la conținutul și aspectul grafic remarcabil al cărții, care a subliniat și evidențiat valoarea lucrării și autorului, a vorbit exhaustiv și complet despre cuprinsul lucrării, accentuând Scrisoarea egumenului Grigorie de la mănăstirea Srediștea Mică care este cea mai veche scriere românească existentă din Serbia.
Așa cum se cuvine, autorul dr. Dorinel Stan, pe lângă cuvintele de mulțumire adresate celor peste o sută de spectatori prezenți în incinta Muzeului „Konkordija” din Vârșeț, a ținut să prezinte concluziile și să accentueze aspectele specifice, caracteristice și inedite din monografie:
„Până în prezent, nimeni din comunitatea românească din Serbia n-a abordat subiectul mănăstirilor, dealtfel foarte sensibil și dificil. Cercetarea propriu-zisă a început în anul 2006, adică în urmă cu un deceniu. În tot acest răstimp am cercetat Arhiva Episcopiei Caransebeșului, Arhiva Episcopiei Banatului din Vârșeț, Arhiva Episcopiei „Dacia Felix”, Arhiva mănăstirii Mesici, Arhiva Mitropoliei Banatului din Timișoara, Arhiva Arhiepiscopiei din Arad, Arhiva Istorică din Biserica Alba și Panciova, Arhiva Mitropoliei din Sremski Karlovci, Arhiva Bisericească și Cancelariei Locale din Srediștea Mică și Mare, Arhiva Bisericii Ortodoxe Române din Bocșa Montană și Arhivele Naționale din București. Elementul ereditar, respectiv străbunicul meu a fost preot în localitatea de baștină, și-a lăsat amprenta când este vorba de dârzenie, rezistență și încăpăținare. Tot străbunicul, preotul Alexandru Vărăgian a scris „Istoricul fostei mănăstiri din Srediștea Mică”, manuscris din 1927 care l-am găsit întâmplător în arhiva Bisericii Ortodoxe Române din Srediștea Mică. Mănăstirea veche sredișteană nu mai există fizic de aproape două secole jumătate, ceea ce a îngreunat considerabil cercetările. Lucrarea cuprinde fosta mănăstire sredișteană, biserica de mir și noua mănăstire din Srediștea Mică.
În cadrul așezământului monahal Srediștea Mică s-a înființat prima Școală românească din Serbia în anul 1736, cel mai vechi document păstrat în limba română din Serbia, anul 1698 este scrisoarea egumenului Grigorie de la mănăstirea Srediștea Mică și tot aici, începând cu anul 1933, s-a reluat legătura cu trecutul, inaugurându-se pelerinajele anuale la biserica fostei mănăstiri. Celebrul pictor bănățean, Gheorghe Diaconovici Loga, s-a născut la Srediștea Mică. Rolul și importanța acestui așezământ cultural și religios de altădată este remarcabil atât pentru cultura și istoria românilor din Serbia, cât și pentru cultura și istoria românească în ansamblu.”
În final autorul a oferit numeroase autografe și un cocktail, iar manifestarea de la Muzeul „Konkordija” din Vârșeț, moderată de Simeon Lăzăreanu a adus surâsul bucuriei pe chipurile celor prezenți. Fiecare eveniment are unicitatea sa!
