Autor: Eugen Cinci
Până în prezent nu există o lucrare de larg orizont care să sintetizeze activitatea muzicală a românilor din Vârșeț. De-a lungul vremii au văzut lumina timpului doar unele referiri parțiale care abordau varii segmente ale activității muzicale vârșețene fie sârbești fie românești. Lucrarea de față este prima care sintetizează întreaga activitate muzicală românească din oraș. Știind acest fapt, este firesc ca pe lângă materialul bibliografic standard, pentru realizarea acestei monografii a fost nevoie să fie consultate izvoarele îngălbenite ale presei timpului, date pe care doar vârstnicii orașului le mai au în memorie și la fel, date ale creatorilor de muzică ce trăiesc și activează astăzi în oraș. Plăcerea descoperirii de noi și noi date, contactul cu oamenii și satisfacția ineditului, sunt doar câteva dintre argumentele convingătoare în favoarea elaborării lucrării de față.
Activitatea muzicală românească începe destul de târziu în Vârșeț. Când afirm aceasta, mă refer la creația proprie a vârșețenilor și nu la spectacolele muzicale românești care aveau loc încă din secolul al XIX-lea, nu însă cu participarea creatorilor locali. În momentul în care la Vârșeț românii își formează primul cor, celelalte localități populate de români se mândresc cu semicentenarele activității corale. Vârșețul este însă interesant dintr-un alt motiv. Toată activitatea muzicală de aici a fost sprijinită de intelectualii români care din Vârșeț luminau și frunțile oamenilor simpli de la sate. De aici au pornit învățători, juriști, preoți, români în marele efort al menținerii identității naționale românești pe meleaguri străine. La Vârșeț a fost dintotdeauna centrul bisericii, mai târziu a școlii românești de pe aceste meleaguri ceea ce stimula dorința și inițiativa românească.
READ MORECele două instituții amintite, biserica și școala, au fost și principali furnizori de forțe intelectuale românești.
COLLAPSE
