By ris
Prima generație de elevi ai secției cu predare în limba română din cadrul Școlii Normale la practică (Vlaicovăț 1939/40)
Temelia spirituală a vorbitorilor unei limbi este școlarizarea în limba maternă. În cinstea celor opt decenii de învățământ în limba română, vă oferim o modestă trecere în revistă a datelor şi evenimentelor care au consemnat întemeierea, dezvoltarea și persistenţa sa până în zilele noastre.
Învățământul în limba română a apărut în zona de vest a Banatului Istoric, respectiv teritoriul care este astăzi parte componentă a Provinciei Autonome Voivodina, în secolul al XVIII-lea. Pornind de la premisa necesităţii unei pregătiri de specialitate a învăţătorilor, la începutul secolului al XIX-a, au fost înființate două preparandii: la Sent-Andrei – în limba sârbă și la Arad – în limba română. În același timp, la Vârșeț a fost înființat Institutul Clerical Sârbo-Român pentru pregătirea cadrelor preoțești. Pe lângă Școala Gramaticală, precursoarea actualului liceu din Vârșeț, această instituție de învățământ este una dintre cele mai vechi instituții școlare de la noi, în cadrul căreia procesul de învăţământ s-a derulat şi în limba română.
După terminarea Primului Război Mondial, dezmembrarea Austro–Ungariei, divizarea Banatului și plecarea cadrelor didactice în România, majoritatea școlilor din localitățile noastre au rămas fără învățători, iar posturile vacante au fost completate cu învățători care nu au cunoscut suficient limba română. În perioada respectivă nu au existat școli medii cu limba de predare română.
Situația s-a schimbat considerabil prin semnarea, în anul 1933, a ,,Convenției iugoslavo-române privind reglementarea școlilor primare minoritare din Banat”, prin care s-a prevăzut ca în școlile primare din Banatul Iugoslav, învățământul să se desfășoare în limba română, iar în școlile sârbeşti și croate, din Banatul Românesc, în limba sârbo-croată.
Pentru noi, românii care trăim pe aceaste meleaguri, este foarte important faptul că unele din anexele acestei convenții s-au referit la deschiderea secțiilor în limba română pe lângă Liceul și Școala Normală din Vârșeț. Absolvenţii acestor instituții de învățământ, au pus bazele unei noi elite intelectuale care, după cel de-al Doilea Război Mondial, a devenit promotorul vieții şcolare, culturale, științifice, politice şi în general a întregii vieți sociale a românilor din Voivodina.
Şcoala de Înalte Studii de Specialitate pentru Educatori ,,Mihailo Palov” din Vârșeț
Începutul învățământului în limba română în orașul de la poalele Dealului se consideră a fi anul şcolar 1934/1935, când la liceul de aici a fost deschisă o clasă (clasa întâi) în limba română. Un an mai târziu, în anul școlar 1935/1936, s-a înfiinţat şi clasa întâi a Secţiei române de pe lângă Școala Normală din Vârșeț. Prima generație de absolvenţi, constituită din șase elevi, și-a susținut examenul de bacalaureat în luna iunie a îndepărtatului an 1940. În anii următori, Secția în limba română a devenit instituţie de sine stătătoare – Liceul Complet Român.
În anii șaptezeci ai veacului al XX-lea, pe teritoriul întregii Iugoslavii s-au aplicat o serie de reforme, care au modificat în mod semnificativ sistemul de învățământ şi au produs schimbări esenţiale în învățământul mediu. Astfel, în Voivodina în locul liceelor din acele vremuri se introduce așa numitul învățământ mediu comun (astăzi, anul I și II de școală medie) și învățământul mediu orientat (respectiv anul III și IV). Prin reforma școlară din anii nouăzeci, se reactualizează învățământul liceal, astfel că la Liceul „Borislav Petrov Braca” din Vârșeț, pe lângă profilul real și umanist în limba sârbă, este înființată și secția de profil general în limba română, care se menține până în zilele noastre.
În anul 1973, Şcoala Normală s-a transformat în Academie Pedagogică unde învățământul s-a desfășurat în limba sârbă și limba română. După o serie de alte reforme, în anul școlar 1993-1994, Academia Pedagogică s-a transformat în Școala Superioară pentru Instruirea Educatorilor, iar în anul 2007/2008 în Școala de Înalte Studii de Specialitate pentru Instruirea Educatorilor care poartă numele cunoscutului pedagog Mihailo Palov. În această instituție de învățământ, astăzi se vorbeşte şi se învață în trei limbi – sârbă, română și romă. În prezent, pregătirea învăţătorilor, atât în limba sârbă cât şi în limba română, se desfăşoară în cadrul Facultăţii de Învățători din Belgrad, Secția din Vârșeț.
La finalul acestui scurt excurs istoric, adăugăm şi un detaliu confidenţial: noi, în special elevii și studenții, care ne aflăm aici între razele rozei vânturilor, la poalele viilor cu rod bogat, suntem mândri că, îmbrățișând mai multe culturi, putem să învățăm și să ne perfecţionăm profesional în limba noastră maternă.
dr. Mircea Măran
