Ziua Națională a Republicii Moldova. 21 de ani de Independență – 27 august 1991

27 august 2012, este Ziua Națională a Republicii Moldova, sora României cea mică de dincolo de Prut. Moldovenii serbează astăzi 21 de ani de la declarația de Independență, semnată în anul 1991.
Cu ocazia declarării independenței în anul 1991, ziua de 27 august a devenit Ziua Națională a Republicii Moldova. Imnul Republicii Moldova se numește „Limba Noastră”.
Republica Moldova este un stat localizat în sud-estul Europei. Se învecinează cu România la vest și Ucraina la est. Granița cu România urmează aproape în întregime râul Prut și pe o distanță de 340 metri pe râul Dunărea. Republica Moldova are ieșire la Dunăre pe o fâșie de 340 m la extremitatea sa sudică (Giurgiulești).

Teritoriul Republicii Moldova este, în dreapta Nistrului, partea de răsărit a regiunii istorice Moldova (întemeiată ca stat în 1359), parte care a fost anexată de imperiul țarist în urma păcii ruso-turce din 16/28 mai 1812.[8] Practic, partea de est a Moldovei (inclusiv Basarabia care, până în 1812, era doar regiunea numită de Turci Bugeac) a trecut atunci, de la statutul de parte a unui stat autonom, vasal al Turciei, la statutul de provincie a imperiului țarist rus, denumită cu acest prilej „Basarabia”.

„Basarabia” ca gubernie rusească (între Prut și Nistru, de la Hotin la Dunăre și la Marea Neagră) și-a declarat pentru prima oară suveranitatea la data de 21 noiembrie 1917, sub denumirea de „Republica Democrată Moldovenească”. Aceasta și-a declarat independența la data de 24 ianuarie 1918, iar la 27 martie 1918 s-a unit cu România, devenind astfel o provincie a Regatului, cu 9 județe. Înaintea celui de al Doilea Rǎzboi Mondial, la data de 28 iunie 1940, în contextul geopolitic creat de anexa secretă imperialistă a pactului Hitler-Stalin, România a cedat Basarabia Uniunii Sovietice[9][10]. În luna August 1940, teritoriul anexat fost împărțit de Moscova între RSS Moldovenească și RSS Ucraineană. În perioada dintre vara anului 1941 și vara anului 1944 a redevenit parte a României, care a recuperat-o atacând URSS împreună cu Germania nazistă, apoi din nou republică sovietică în perioada 1944-1991. Odată cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, Republica Moldova a devenit stat independent la data de 27 august 1991, și membru al ONU.

Republica Moldova cuprinde actualmente două treimi din fosta gubernie Basarabia delimitată de ruși, și Transnistria, un teritoriu în stânga Nistrului, parte a Podoliei istorice. Transnistria este locuită în majoritate de moldoveni (români moldoveni) (40% după recensământul din 1989 și 31.9% după cel din 2004), și în proporții relativ egale de ruși și ucraineni. Acest teritoriu (transnistrian) este o rămășiță a RSSA Moldovenești din perioada interbelică. În 1990, odată cu izbucnirea conflictului din Transnistria, autoritățile Republicii Moldova de la Chișinău au pierdut posibilitatea de a controla această regiune, care își autoproclamase independența – nerecunoscută internațional – sub numele de Republica Moldovenească Nistreană, și având în administrare în dreapta Nistrului orașul Tighina și alte câteva localități.

Cetățenii Republicii Moldova sunt, în proporție de două treimi, vorbitori ai limbii române, denumită constituțional „limba moldovenească”, și în proporție de o treime vorbitori ai altor limbi, cu precădere rusă, ucraineană, bulgară, găgăuză și altele. Conform constituției, vorbitorii limbii române au posibilitatea să se declare „Moldoveni” sau „Români” : daca aleg prima variantă, li se aplică în mod excluziv denumirea de „Moldoveni”, refuzată celorlalți cetățeni ; dacă aleg a doua variantă, sunt considerați „minoritari” în propria lor țară, aidoma vorbitorilor celorlalte limbi. Această situație juridică a stârnit o controversă identitară încă nerezolvată, care reprezintă o piedică în relațiile cu România și cu Uniunea Europeană, deoarece prima nu admite denumirea de „Moldovenească” pentru limba română, iar cea din urmă, prin vocea comisarului Gunther Verheugen, propusese în 2003 ca denumirea de „Moldoveni” sa fie aplicată deopotrivă tuturor cetățenilor țării indiferent de limbi, comunitățile lingvistice fiind de partea lor denumite toate după limbile vorbite și putându-se toate liber referi la cultura și istoria popoarelor lor respective de peste hotare (cum este deja cazul rușilor, ucrainenilor sau bulgarilor)[11].

În ciuda multor dificultăți, Republica Moldova este un candidat potențial la aderarea în Uniunea Europeană, și cele două structuri politice vecine au stabilit un acord de cooperare, menit să îmbunătățească și extindă relațiile dintre ele.

Republica Moldova este totodată și un membru al Parteneriatului pentru pace (program lansat de NATO, din care fac parte și Serbia, Bosnia, Muntenegru și Macedonia).

La mulți ani Moldova! La mulți ani tuturor românilor!

Sursa: wikipedia

%d blogeri au apreciat: