Traian Vuia – emblema Lugojului

vuia3

 

Să nu uităm să ne cinstim înaintaşii demni de cinste, mai ales astăzi, când trăim vremuri ce ni se arată a fi tot mai putrede moral. Ieri, 18 martie, s-au împlinit 109 ani de când inventatorul bănăţean Traian Vuia a reuşit performanţa de a ridica de la sol primul aparat de zbor mai greu decât aerul şi cu mijloace de bord în exclusivitate proprii, la Montesson, Franţa.
Traian Vuia este o emblemă a Lugojului, întrucât inventatorul s-a născut în apropierea oraşului (la Surducul Mic), iar între el şi familia renumiţilor politicieni Brediceanu din Lugoj au fost legături foarte strânse, Vuia cerând şi primind sprijin din partea lui Coriolan Brediceanu pentru realizarea primului ‘aeroplan-automobil’ din lume. Astfel, la solicitarea lui Vuia, politicianul Coriolan Brediceanu a adunat fonduri în valoare de peste 2.000 de franci cu ajutorul cărora proiectul inginerului a devenit realitate la 18 martie 1906, iar Oficiul Naţional al Proprietăţii Industriale din Franţa a brevetat invenţia inteligenţei româneşti sub numele de ‘aeroplan-automobil’.
Omul de ştiinţă bănăţean Traian Vuia, constructor de avioane şi motoare, inventator (n. 17/29 aug. 1872 – m. 3 sept. 1950), a fost o personalitate a ingineriei şi a inventicii mondiale, nume cu rezonanţă internaţională în peisajul construcţiei de avioane. A urmat doar temporar cursurile Şcolii Politehnice din Budapesta, apoi a absolvit Facultatea de Drept din acelaşi oraş, obţinând titlul de doctor în ştiinţe juridice cu dizertaţia ‘Militarism şi industrialism, regimul de stat şi de contract’ (1910). În această perioadă, pasionat de tehnică, a construit macheta unui ‘aeroplan automobil’, care-i va anticipa preocupările ulterioare.

Traian Vuia
Traian Vuia

În anul 1902, aflat la Paris, s-a dedicat studiului zborului mecanic şi al construcţiei aeronavelor mai grele decât aerul, ştiinţă revoluţionară la momentul respectiv. Rezultatul cercetărilor s-a concretizat în concepţia unui avion monoplan, al cărui proiect l-a prezentat Academiei de Ştiinţe a Franţei – ‘Proiect de aeroplan-automobil’ (1903).
În 1905, proiectul s-a transformat în realitate: construcţia unui avion uşor, cu elice tractivă, aripi de pânză pliabile şi echipat cu un motor cu anhidră carbonică. Aparatul, denumit şi ‘Liliacul’, a fost o descoperire epocală, fiind primul avion din lume mai greu decât aerul, care decolează şi zboară exclusiv prin forţa motorului.
Primul zbor cu acest aparat revoluţionar a avut loc la 18 martie 1906, pe terenul de la Montesson, în Franţa.
Continuând studiul şi experimentele din domeniul zborului mecanic, a construit şi experimentat noi tipuri de avioane perfecţionate, între care două tipuri de elicoptere cu mai multe reactoare cu propulsie, care vor aduce o contribuţie esenţială la progresul zborului vertical (1918-1921). Totodată, preocupat de problema realizării unui motor performant, a reuşit, în 1925, să-şi înscrie numele pe o invenţie care va avea o îndelungă utilizare în construcţia centralelor termice: generatorul de aburi cu combustie internă şi ardere catalitică.
În afara preocupărilor tehnice, Traian Vuia, rămas la Paris, se dovedeşte un patriot înflăcărat, militând pentru cauza românească atât în timpul primului, cât şi al celui de-Al Doilea Război Mondial. Între 1916-1918 a activat pentru vuia2desăvârşirea statului unitar român, organizând la Paris Comitetul naţional al românilor din Transilvania, care edita revista ‘La Transylvanie’, şi în paginile căreia a semnat numeroase articole. În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost ales preşedintele primului comitet legal al Frontului Naţional Român şi a publicat articole în ‘La Roumanie libre’, militând pentru eliberarea şi revenirea la România a nord-vestului Transilvaniei, răpit în urma dictatului de la Viena, din 1940.
La 27 mai 1946 a fost ales membru de onoare al Academiei Române, stingându-se din viaţă patru ani mai târziu, pe 3 septembrie, la Bucureşti.

ziuadevest.ro

%d blogeri au apreciat: