Posts Tagged ‘grebenaț’

Cetatea dacică „Jidova” din regiunea Biserica Albă

joi, aprilie 2nd, 2015

jidovar6

Cetatea Jidova este unica cetate dacică la ora actuală care a rămas pe teritoriul Serbiei. Dacii, strămoşii noştri au trăit milenii în șir pe aceste meleaguri. Se presupune că în Epoca Bronzului, dacii ar fi construit cinci cetăţi, drept sistem de apărare de năvălitori ce veneau din diverse direcţii. Cetăţile amintite au fost ridicate în apropierea satelor vecine: Oreşaţ, Dupliaia şi a satului Grebenaţ, care la ora actuală se enumeră pritre cele mai vechi aşezări cu populaţie românească din Banatul sârbesc care intră în categoria celor mai vechi aşezări din Voivodina. (mai mult…)

Cenzorii Băncii “Luceafărul” din Vârşeţ

luni, martie 23rd, 2015

Consiliul-luceafarul

 

 

Membrii Consiliului de Administraţie şi Cenzorii Băncii “Luceafărul” din Vârşeţ, fotografiaţi la 16 iulie 1940.
Rândul I de jos, de la stânga spre dreapta: Ştefan Balea (Grebenaţ), Ion Naia (Mărghita), Ion Caragea (Bucureşti), Ion Mităr (Straja), Teodor Petrică (Nicolinţ).
Rândul II: Barbu Liubomir (Vârşeţ), Cuzman Lăpădat (Râtişor), Virgil Oprişa (Vlaicovăţ), Chirilă Păuţa (Coştei), Cornel Şdicu (Jamul Mic), Cornel Cure (Sân−Mihai), Petre Ureche (Vârşeţ).

Sahara europeană sau Dunele de nisip ale Deliblăţii

miercuri, martie 18th, 2015

dunele1

 

Aşa cum se pot întâlni vietăţi în cele mai vitrege condiţii climaterice, plante pe cele mai aride pâmânturi, aşa se pot întâlni fenomene naturale ciudate în cele mai fireşti regiuni. În coasta uneia dintre cele mai mânoase câmpii ale Europei, cum este Câmpia Panonică, natura a rânduit să ia naştere, nimic altceva decât un adevărat deşert, cu dune de nisip formate de−a lungul mileniilor din sedimentele de carbonat de siliciu, şi vălurite de vânturile cu putere de uragan care băteau prin aceste regiuni. (mai mult…)

Codrenii

joi, martie 12th, 2015

Vrsacke-planine03

 

 

Codrenii sunt cei mai autentici bănățeni. Grebenațul, Oreșațul, dar și satele de pe valea Cărașului se amintesc încă de pe vremea daco-geților și romanilor. Celelalte cătune sunt atestate documentar încă din secolele 13 și 14. Atunci când multe sate din Pustă nici nu figurau pe harta Banatului, la codru funcționau școli în incinta bisericilor, pe la începutul secolului al XVIII-lea. (mai mult…)