Române, află cine ești și fii mândru de țara ta și de poporul tău!

peisaj romania

Un articol excelent, și suntem convinși că și românii din Serbia, citindu-l, se bucură și sunt mândrii că fac parte din neamul românesc, demni de nație și obiceiurile strămoșești

Am demonstrat, până acum, pluridisciplinar, ce nu suntem, anume că nu suntem un popor de adunătură, urmași de soldați și coloniști romani veniți de prin toate colțurile lumii antice.

Cine a avut urechi să audă, ochi să vadă și curiozitate să cerceteze dincolo de manualele și carțile istoriei oficiale, lucrurile sunt clare. Paleogenetica, de pildă, a demonstrat fără drept de apel, în ceea ce privește etnicitatea noastră, că avem aici, exact pe acest pământ, rădăcini din vremuri imemoriale.

Evident, poporul nostru a suferit și el, de-a lungul secolelor și mileniilor, influențe etnice, lingvistice și culturale, fie din partea celor ce ne-au fost sau ne sunt și azi vecini, fie din partea celor ce au tranzitat acest teritoriu spre alte meleaguri.

Însă baza noastră etnică, stratul cel mai solid a rămas cel traco-geto-dacic, în ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei și a încercărilor unora de a maghiariza, rusifica, turci sau slaviza. Pe acest subiect orice discuție cu cei care contestă realitatea este, încă din debutul său, o pierdere de timp.

Vă îndemn ca, de astăzi înainte, să vorbim mai mult despre ceea ce suntem, despre lucrurile frumoase ale acestei țări, despre oamenii săi minunați, din trecut și din prezent, despre bogățiile sale, despre ape și munți, despre holde și cântece, despre povești cu zâne și Feți-Frumoși, despre bunici și părinți ce ne-au dat nume. Vă îndemn să vorbiți tuturor despre olimpicii noștri, despre savanții noștri, despre eroii noștri militari și voievozii bătrâni.
Vorbiți-le despre toate astea copiilor voștri, prietenilor și rudelor, străinilor cu care intrati în contact, vorbiți despre asta pe internet, pe profilele voastre de pe rețelele de socializare și pe blogurile voastre.

Aratăți, astfel, că vă pasă și că avem puterea să ne luptăm cu campania de distrugere a entității noastre ca neam, campanie tot mai accentuată, ce distruge situri arheologice, închide muzee, servește elevilor manuale aberante și promovează, prin canalele media, numai non-valori.

Pune în slujba României o oră pe zi, atât, nu mai mult, o oră în care o poți descoperi pas cu pas, îi poți cunoaște trecutul, întelege prezentul, îi poți descoperi personalitățile adevărate și îi poți construi viitorul. Afla pe unde se mai găsesc ultimii meșteri artizani de tulnice și mergi să-i vizitezi! Află mâinile cărei bunici mai îmblânzește ițele războiului de țesut și mergi să-i i le săruți!

Află în ce sate meșterii olari, a căror știință vine tocmai din neoliticul Cucutenilor, mai dau viață lutului și mergi să le asculți poveștile despre oameni, pământ și suflet. Află ce munte, râu sau codru poartă vreo legendă și vizitează-le, închide ochii și fi parte a poveștii pe care ele o deapănă de mii și mii de ani.

peisaj romania

Apără-i pe ai tăi în fața celor străini! Spune-le că român nu înseamnă hoț de buzunare, nici manelist, nici cel ce sparge semințe în colțul blocului fără să aibă vreun căpătâi pe lumea asta, nici cei cu ceafa în patru straturi care își atârnă la gât lanțuri groase din aur și nici femeia cu fuste înflorate care stă cu mâna întinsă pe bulevardele capitalelor europene.

Spune-le tuturor că român și autohton înseamnă Ștefan cel Mare, pavăza creștinității împotrivă tăvălugului otoman, înseamnă Henri Coandă și Aurel Vlaicu, înseamnă Dromihete și lecția de morală dată lui Lisimah, înseamnă Eminescu, înseamnă gimnastele noastre de aur și olimpicii noștri care domină concursurile înternaționale de decenii întregi. Român este bunicul tău ce a luptat până în munții Tatra și la Cotul Donului, iar româncă înseamnă bunica ta ce a rămas să-l aștepte crescându-și pruncii să fie oameni, nu cerșetori.

Spune-le copiilor tăi că super-eroii noștri nu sunt Batman și Superman, ci Greuceanu, Făt-Frumos, Sfarmă-Piatră, Setilă și Părăsilă Lăț-Lungilă și că frumoasa noastră din legende nu este Catwoman, ci Ileana Cosânzeana. Ai noștri super-eroi nu au 50 de ani, ci vârste milenare, aparțin acestui plai din vremuri ce se pierd în negura istoriei.
Spune-le străinilor că suntem neam vechi, că Europa a învățat să cultive pământul de la cei ce-și odihnesc de mii de ani oasele în glia noastră și că am umplut mări de sânge apărându-i și ei liniștea. Neamul meu nu a avut liniște să construiască catedrale mărețe pentru că a stat mereu cu o mână pe plug și cu una pe sabie.

Neamul meu subjugat și nu a exploatat niciodată pe alții și de-asta orașele lui nu sunt la fel de bogate pentru a fi admirate de turiști precum Londra, Paris, Roma sau Madrid, capitale ale unor țări care, secole de-a rândul, au furat, au înrobit, au ucis pentru huzurul propriu.

Nu avem Notre Dame, dar avem Voroneț, nu avem Waterloo, dar avem Podul Înalt, Mărășești și Posada, nu avem Turnul Eiffel, dar avem Babele și Sfinxul, nu avem Riviera Franceză, dar avem Delta Dunării și nu avem o Statuie a Libertății, dar avem un Gânditor de la Hamangia.

Mândrește-te cu țara ta și numește-i pe toți românii frații tăi! Să nu-ți fie rușine nicăieri pe unde viață îți va purta pașii și în fața nimănui, pentru că tu nu ești dator cu nimic nimănui!

Fi blând și primitor cu oricine îți calcă pragul sau îți cere sprijinul, ascultă-l pe cel de lângă tine și nu-l lăsa singur la greu! Arată lumii că ai moștenit sufletul mamei și tatălui tău, oameni simpli și buni! Dar, în același timp, apără-ți poporul, țara și istoria, ia atitudine în fața oricărui abuz, manifestă-te clar și public împotriva oricui dorește să-i ia din pământ, din suflet și din liniște.

Suntem un neam, dincolo de a fi europeni, suntem noi, eu, tu și toți ai noștri ce grăiesc aceeași limbă și își au strămoșii îngropați în același pământ. Ridică-ți fruntea, luminează-ți privirea și gândurile și stai drept în fața oricui pentru că porți în ființa ta începutul istoriei Europei!

Și de ești plecat printre străini tu, frate al meu, iar dorul de pământ și cer românesc îți face inima să plângă uneori, vino acasa! Noi, ai tăi, te așteptăm.

un articol de Valentin Roman

%d blogeri au apreciat: