Familia Lazarevici din Srediștea Mare

La sfârşitul secolului al  XVIII-lea, în anul 1785 în comitatul Timiş au fost doar 134 de nobili. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, datorită imigrării, ca şi a înnobilărilor, numărul nobilor a crescut simţitor, în 1820 în evidenţă sunt 335 de nobili, iar la recesământul din  1832 fiind număraţi 602 nobili. Majoritatea erau mari proprietari de terenuri agricole. Una din familiile celebre de nobili care au locuit în Banatul istoric, respectiv au avut proprietăţi şi diverse funcţii administrative a fost familia Lazarevici din Sredişte.
Lazarevits (de Nagy şi  Kis Szredtşte / Malo i Veliko Srediste, Srediştea Mică (Pârneaura) şi Srediştea Mare). Familia este originară din Serbia (Maciva), s-a stabilit în anul 1803 la Cuvin. Familia Golub Lazarevici a cumpărat de la trezorie loca­lităţile Malo-Veliko Srediste, în anul 1823 o moşie la Srediştea Mare, iar în anul 1839 şi în Srediştea Mică. Regele Ferdinand al V a dat darie  aceste localităţi familiei, împreună cu titlul de nobil, la 29 iulie 1841. Dintre urmaşi, Vazul a fost între 1866-1869 subprefectul comintantului Timiş şi până în 1876, prefectul oraşului Timişoara.
György (decedat la 1879) a fost moşier la Sre­diştea Mare. Fiul său, Bazil Fedor născut în anul 1869, a fost şef de cartier în Bosnia. Familia de nobili Lazarevici care au locuit în Sredişte, respectiv au avut proprietăţi şi diverse funcţii administrative în Banat, la începutul secolului al XX-lea se destramă.
Maria Pâslaru

%d blogeri au apreciat: