Cea dintâi amintire istorică despre pictura românească din Banat o găsim în secolul al XVIII-lea, după retragerea turcilor, când s-au înființat în diverse părți ale provinciei școli de zugravi români, cu menirea să-i pregătească pentru pictarea noilor biserici ce se ridicau în locul celor distruse de turci. Școlile acestea erau inițiate și susținute de vechile…
Cartea monografică ilustrată în culori „Aşezământul Monahal Srediştea Mică” este o lucrare capitală care deschide o pagină nouă privind istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din Serbia….
Pictura de pe lemn şi tinichea bisericii din Râtişor Recent a apărut cea de-a patra carte a Editurii Românii Independenţi din Serbia (RIS) care funcţionează în cadrul Asociaţiei obşteşti cu aceeaşi denumire sugestivă – RIS. Este vorba de cartea preotului Gheorghe Dolinga „Pictura de pe lemn şi tinichea bisericii din Râtişor secolul XVIII-XIX-lea” (Contribuţii la…
”Pâinea noastră cea de toate zilele” face parte din hrana zilnică de mii de ani. Nutriționistul Marius Calinici spune că, pe teritoriul locuit acum de români, principala cereală cultivată era meiul, o cereală nepanificabilă, din care se obținea terciul….
Între obiectele paleo−creştine care ne vorbesc despre vechimea creştinismului românesc în spaţiul carpato−danubiano− pontic, se află învăluit în nimb şi celebrul “Disc al lui Paternus” de la cumpăna veacurilor V−V1, care va fi aparţinut bătrânului episcop cu acelaşi nume din Sciţia Mică sau Dobrogea de astăzi. Se ştie că Sfântul Disc, alături de Sfântul Potir,…