By ris
Către Președinția României, Guvernul României, Senatul României
„Forumul Internațional al Jurnaliștilor Români” solicită adoptarea unei
Strategii Naționale privind Românii de Pretutindeni
Domnule TRAIAN BĂSESCU,
Domnule VICTOR PONTA,
Domnule CRIN ANTONESCU,
FORUMUL INTERNAȚIONAL AL JURNALIȘTILOR ROMÂNI – FIJR, organizație de reprezentare a jurnaliștilor români de pretutindeni, constată lipsa unui concept unitar și coerent privind politicile publice asumate de către factorii responsabili din țara noastră în planul relațiilor cu românii de pretutindeni.
Strategiile sectoriale incluse în programele politice ale tuturor formațiunilor care s-au aflat la guvernare au fost aplicate într-o manieră care a generat rezultate necuantificabile în raport cu interesul național, cu eforturile financiare ale statului român, precum și cu nevoile reale ale comunităților românești vizate.
Din această perspectivă, FIJR consideră că se impune ca la nivel guvernamental să fie adoptată cât mai curând Strategia Națională privind Românii de Pretutindeni, document-cadru care să fundamenteze modelul instituțional capabil să asigure într-un mod pragmatic și coerent dezideratele naționale privind păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din statele vecine și emigrație, precum și întărirea legăturilor dintre România și comunitățile românești de peste hotare.
Caracterul imperativ al unui astfel de demers este subliniat și de concluziile raportului rezultat în urma auditului realizat în cursul acestui an la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – DRP de către Curtea de Conturi a României. Potrivit documentului, “Consecința neelaborării unei strategii naționale, cât și a unor programe concrete privind sprijinirea activităților desfăsurate de românii de pretutindeni se regăsește în primirea și finanțarea unor proiecte derulate de un număr restrâns de organizații, ce nu reprezintă ponderea românilor de pretutindeni și nu rezolvă decât în parte problemele reale ale acestora”.
FIJR întărește concluziile raportului invocat mai sus și, mai mult, arată că în nenumărate ocazii, cum ar fi reuniunile anuale ale FIJR – Kladovo (Serbia), Chișinău (Republica Moldova), Cernăuți (Ucraina), membrii forumului au semnalat și mai apoi au supus dezbaterii o serie de probleme/disfuncții de natură să afecteze în mod semnificativ relația statului cu românii din țările vecine și emigrație.
Printre disfuncțiile constatate pot fi menționate următoarele:
– lipsa unei coordonări unitare a instituțiilor care se ocupă cu românii din afara granițelor si instituționalizarea excesivă a acestei relații;
– desființarea Directiei pentru Românii de Pretutindeni din cadrul MAE;
– calitatea foarte slabă a serviciilor consulare asigurate de statul român în zone cu mari comunități de români;
– lipsa unor politici editoriale țintite spre problemele, preocupările și idealurile comunităților de români din partea televiziunii publice și a presei din România în general;
– lipsa unor corespondenți ai Televiziunii Publice în zonele cu comunități mari de români;
– subfinațarea canalui dedicat românilor din afară, TVR Internațional;
– descurajarea ONG-urilor care au ca obiect de activitate relația cu românii din afară sau ale unor proiecte ale societății civile care ar avea ca țintă comunitățile de români;
– atitudinea rezervată a statului în colaborarea cu societatea civilă în proiecte care vizează românii din afara granițelor țării;
– comunitățile de români se simt abandonate de statul mamă datorită lipsei unei legături eficiente cu țara, a serviciilor consulare de slabă calitate și a prezenței agentilor electorali ai partidelor din România doar în perioade electorale;
– lipsa unui culturi organizaționale la nivelul statului român în ceea ce privește românii de pretutindeni;
– imaginea deformată a românilor din afară, prezentați în presa din România ca violatori, hoți și țigani;
– inexistența unui departament operațional de diplomație publică în cadrul MAE;
– lipsa unei politici clare de stimulare a relațiilor statului român cu elitele din comunitățile de români.
Luând act de această stare de fapt, FIJR solicită factorilor de decizie de la nivelul executivului să acționeze în sensul corectării deficiențelor prezentate mai sus inclusiv prin aportul organizațiilor neguvernamentale reprezentative alături de care să edifice un model instituțional – guvernamental și neguvernamental – care să asigure în mod real atingerea obiectivelor de politică externă preconizate în acest domeniu.
De asemenea, organizația noastră atrage atenția resposabililor în domeniu că un concept unitar cu privire la problematica românilor de pretutindeni nu poate fi impus decât în condițiile în care ponderea sectorului civil în cadrul dialogului instituțional va spori, iar decidenții își vor cultiva în viitor capacitatea de a asimila mai degrabă expertiza societății civile, decât cea provenită din mediul politic.
În final, FIJR reafirmă interesul organizației pentru a continua activitatea în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, în special în sectorul mass-media, prin inițierea/desfășurarea în continuare de proiecte privind:
– sprijinirea mass-media de expresie românească din comunitățile românești de peste hotare;
– stabilirea de parteneriate între SRTV, alte instituții media din țară și mass-media de limba română din afara granițelor;
– facilitarea realizării de articole, emisiuni și programe de prezentare a realităților din țară și din comunitățile românești în vederea difuzării sau a retransmisiei acestora în scopul întăririi legăturilor dintre România și românii/originarii din România care trăiesc peste hotare;
– organizarea în colaborare cu diverse instituții media a unor stagii de pregătire profesională pentru jurnaliștii din afara granițelor;
– încurajarea apariției și sprijinirea funcționării presei identitare în mediul virtual;
– organizarea de dezbateri, conferințe și concursuri de profil;
– organizarea anuală a “Congresului Jurnaliștilor Români de Pretutindeni”, aflat la a IV-a ediție și pentru care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu a identificat însă sursele de finanțare.
Pentru buna desfășurare a acestor activități, FIJR contează pe colaborările stabilite deja în mediul neguvernamental, dar și pe sprijinul și cooperarea instituțiilor publice cu responsabilități în domeniu.
Cu respect,
Romeo Couți, președinte FIJR
10 septembrie 2012
