Sărbătoarea din Poieni

DUPĂ 73 DE ANI ASOCIȚIA CIVICĂ ROMÂNII INDEPENDENȚI DIN SERBIA, A RELANSAT O TRADIȚIE FRUMOASĂ A ROMÂNILOR DE PE ACESTE MELEAGURI

Sărbătoarea din Poiana Poieni, sau „Măialul” este o moștenire a trecutului – petrecere câmpenească tradițională în cinstea primăverii, care poartă pecetea vechilor tradiții și obiceiuri românești din Serbia. Cel mai vechi document scris, care face referință la Sărbătoarea din Poieni, consemnat de către preotul local Alexandru Vărăgean, datează din anul 1926, și se găsește în arhiva Bisericii Ortodoxe Române din Pârneaora

Poiana Poieni este un loc în pădure, relativ mic, fără copaci – consecința defrișării masei lemnoase, acoperit cu iarbă din abundență, pe vechiul drum de țară de odinioară (azi din prundiș bine bătăturit), ce leagă localitățile Pârneaora (Srediștea Mică) și Mesiciul. Despre Sărbătoarea din Poiana Poieni – „Măialul” s-a scris puțin cu toate că în documentele scrise, care se păstrează în arhiva  Bisericii Ortodoxe Române din Pârneaora, și care datează cu data de 2 mai, anul 1926, consemnate de preotul local Alexandru Vărăgean, se evidențiază că are unele caractreistici ale renumitelor sărbători de pe Muntele Găina – Sărbătoarea Culesului de Vii și ale Recunoștinței Armideni. În scrisoarea preotului adresată în limba română Prea Sfințitului Arhimandid de la Mănăstirea din Mesici, acesta îl învită să participe la Sărbătoarea din Poieni, la acea dată, precizându-se că evenimentul va fi organizat de către Biserica Ordoxă Română din Srediștea Mică, și el personal, în intervalul orelor 8 – 17.
Sărbătoarea din Poiana Poieni sau „Măialul” este o moștenire a trecutului, petrecere câmpenească tradițională în cinstea primăverii, care poartă pecetea vechilor tradiții și obiceiuri frumoase românești din Serbia. În trecut țăranii împodobeau un lemn înalt cu flori împletite în cununi – copac întruchipat de aceștia purta denumirea „Pomul de Mai”. Sărbătoarae din Poiana Poieni, sau „Măialul” – frumusețea primăverii, avea farmecul său specific codrenilor, în umbra falnicilor stejari și parfumul florilor și ierbii de mai, la care concertau renumitul taraf „Buligonii” din Srediștea Mică și celebra Fanfară „Turturica” din Mesici – formații, despre care se credea și spunea că au „învățat și preluat melosul de la cântecul păsărilor”!
Manifestarea – petrecerea se organiza anual pe 2 mai la Srediștea Mică, luna lui florar, frunzar, protar – luna ierburilor, „când florile încep să-și deschidă petalele sub privirile noastre cu potirul lor parfumant”! Luna mai este și luna care prevestește rodinicia pământului, oamenii aducând slavă lui Dumnezeu. Tradiția noastră românească spune că în luna mai „Raiul coboară pe pământ și înverzește totul, arătând că Raiul pământean nu a dispărut…”!
Originea Sărbătorii din Poieni are la bază ritualul recunoștinței viilor, livezilor, lanurilor semănate, protectorului animalelor de pe lângă casa omului și vegetației. În luna mai, mai exact pe 1 mai, cei care aveau vin în butoaie îl scoteau și tratau cu pelin pentru anu se strica. Tradiția acestor locuri spune că e bine să bei din acest vin pentru a fi ferit de boli în decursul anului, iar despre vinul cu pelin se spune și crede că „schimbă sângele”!
Iată că după mai bine de șapte decenii, o tradiție și un obicei românesc frumos, întrerupt și dispărut la începutul celui de-al Doilea Război Mondial și în perioada comunistă fiindcă a fost organizată de biserică, a fost reluată, reînviată și reorganizată, în cel mai frumos mod, pe data de 10 mai 2014, de către Asociația de interes obștesc – Românii Independenți din Serbia!
-Vedeți, ideia a pornit de la un vechi document pe care l-am descoperit în arhiva bisericii noastre locale, respectiv unele texte pe care le-a scris în perioada postbelică ziaristul și scriitorul Simeon Drăguța privind această sărbătoare a românilor din zonă. Mie personal, ca consătean al acestei localități pitorești de codru, însă și conducerii Asociației noastre, s-a părut oportun să reînviem azi, când tot mai mult suntem înstrăinați uni de alții, o tradiție frumoasă care îi unea pe oameni, îi făcea, măcar pentru o zi, să uite de povară și griji, în primele zile ale uneia din cele mai frumoase luni ale anului – luna mai. Din păcate, din cauza vremii ploioase noi nu am putut organiza evenimentul pe 3 mai așa că am amânat-o pe 10, și după cum vă dați seama, toți cei aproximativ 50 de participanți se simt extraordinar de bine  în această poenuță a noastră, între Dealurile Vârșețului, la umbra copacilor seculari. Indiferent cât poate părea pentru unii simplă și modestă, de fapt fiecare început este greu, și acest eveniment poate contribui lă păstrarea identității și limbii noastre, fiindcă toți cei prezenți sunt români, indiferent dacă sunt din Banatul nostru, din Valea Timocului sau România. Am expus și răsfoit cu toți câte ceva din realizările Asociației noastre, am vorbit despre trecutul acestei localități, am ascultat muzică, ne-am distrat, plimbat și relaxat, ceea ce nu avem ocazia să facem așa de des. Și nu numai atât, au apărut și unele idei cum am putea organiza la anul manifestarea, cu siguranță, într-o amploare mai mare, fiindcă avem promisiuni, deja de pe acum, că ne va ajuta și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ne-a spus, printre multe altele, dr. Dorinel Stan, președintele Românilor Independenți din Serbia, și „sufletul” acestei manifestări de suflet, la care se discuta și despre lucrările de primăvară, recolta așteptată și dorită, la care se asculta muzica românească, și nu  numai, din difuzoarele instalate într-un microbuz – momente muzicale aparte oferindu-le tânăra și talentata Aneta Gașpăr…
S-a servit gulașul pregătit la cazan și mizgril – grătar asortat, udat cu țuică și vind de casă din sat, apă, sucuri și bere, așa cum o fac românii, și nu numai ei, când ies la iarbă verde, când se respectă și când respectă ceea ce făceau și străbunii lor! Despre eveniment ca atare, despre momentele plăcute împreună, despre…, au vorbit dr. Dorinel Stan, care a salutat prezența tuturor celor veniți să „îmbrățișeze”o veche tradiție frumoasă a locuitorilor din Srediștea Mică, însă și consulul general al României la Vârșeț, Victor Cosmin Lotrean, Miluțu Jivcov, secretarul Adunării Comunale, dr. Ion Omoran, președintele Consiliul Executiv al C.N.M.N.R., Viorel Dolha, președintele Asociației Generale a Învățătorilor Români din România și jurul acesteia, Lucian Danilov, vicepreședintele Inițiativei Românilor din Serbia.
Radomir Muncean