Sărbătoarea Cireșilor Înfloriți – Ediția a XII-a

O liturghie a primăverii românești în Serbia

Într-un colț de lume unde timpul pare să curgă mai blând, iar tradițiile își păstrează respirația vie peste generații, satul Srediștea Mică – cunoscut în graiul românesc și sub numele de Pârneaora – devine, în fiecare primăvară, altarul unei sărbători de o rară frumusețe: Sărbătoarea Cireșilor Înfloriți. Ajunsă la cea de-a XII-a ediție, această manifestare cultural-turistică, organizată cu dăruire de Asociația Românii Independenți din Serbia (RIS), s-a impus ca un reper identitar, un simbol al continuității și al comuniunii românești din spațiul Voivodinei.

Livada – spațiu sacru al memoriei și renașterii

Duminică, 5 aprilie, sub binecuvântarea unei zile scăldate în lumină, peste două sute de cireși, îmbrăcați în mantii albe de floare, au transformat livada într-un veritabil templu alb. În acest cadru paradisiac, natura și cultura s-au întâlnit într-o sinteză rară, evocând simbolistica profundă a efemerității și a reînnoirii.

Florile de cireș, fragile și trecătoare, ne vorbesc despre condiția umană însăși – despre frumusețea clipei și despre datoria de a o trăi deplin. Asemenea celebrului concept japonez de hanami, această sărbătoare capătă în spațiul românesc valențe identitare și comunitare distincte, devenind o meditație colectivă asupra timpului și a memoriei.

Ediția din acest an a reunit un număr record de participanți din Serbia și România, confirmând caracterul transfrontalier al evenimentului. Printre oaspeții de seamă s-au numărat Anca Corfu, consul general al Consulatul General al României la Vârseț, Dr Dorinel Stan,președintele Asociației Românii Independenţi din Serbia,  Codruț Anca, directorul Ansamblului „Cărașul” din Greoni (Caraș-Severin), Ecaterina Dan, președinta Asociației „Folclor Fără Frontiere” din Oradea, Ion Ciama, președinte de onoare al Asociației „Drumul Iancului” din Timișoara, precum și coregrafa Roxana Daraban.

Prezența acestora, alături de numeroși membri ai comunităților românești din Voivodina, a conferit evenimentului o dimensiune diplomatică și culturală deosebită, consolidând legăturile dintre românii de pe ambele maluri ale frontierei.

Armonia sunetelor și parfumul tradiției

Sărbătoarea a debutat în orele amiezii, într-o atmosferă de tihnă și bucurie, acompaniată de acorduri de chitară și acordeon. Sub bolta albă a florilor, cântecul s-a împletit cu zumzetul albinelor și ciripitul păsărilor, creând o simfonie naturală de o rară autenticitate.

Ansamblul și artiștii din cadrul Asociației „Folclor Fără Frontiere”, coordonați de Ecaterina Dan, au adus în mijlocul livezii suite folclorice din zona Bihorului și Oradea, încântând publicul prin autenticitate și rafinament. Dansurile și cântecele au devenit, astfel, limbajul comun al unei comunități unite prin rădăcini și sensibilitate.

Participanții au avut prilejul de a degusta preparate tradiționale pregătite cu lemn de cireș – o subtilă întoarcere la natură și la gusturile originare – precum și țuică de cireșe, simbol al ospitalității și al bucuriei împărtășite.

Spre seară, focul de tabără a devenit centrul gravitațional al comunității. În jurul său, oamenii au cântat, au povestit și au retrăit, prin muzică și dialog, esența solidarității rurale. Ecourile chitarei și ale acordeonului au răsunat peste dealurile Srediștei, într-un peisaj sonor de o profundă încărcătură emoțională. Finalul serii, marcat de artificii, a oferit un contrapunct spectaculos liniștii contemplative a zilei, transformând sărbătoarea într-o veritabilă celebrare a vieții.

O estetică a efemerului

Florile de cireș, a căror viață nu depășește câteva zile, ne reamintesc fragilitatea existenței și necesitatea de a trăi în deplină conștiință fiecare moment. În acest sens, Sărbătoarea Cireșilor Înfloriți devine mai mult decât un eveniment cultural: ea este o lecție de filosofie a vieții, o invitație la reflecție și la recunoștință.

„Merită măcar o dată în viață să admiri cireșii în floare” – această afirmație, simplă în aparență, concentrează în sine întreaga poezie a existenței.

Evenimentul a fost reflectat cu atenție de Revista Glasul Cerbiciei, o publicație de atitudine civică, cultură și istorie a românilor din Serbia, care contribuie la documentarea și promovarea valorilor identitare ale acestei comunități.

Ediția a XII-a a Sărbătorii Cireșilor Înfloriți de la Srediștea Mică nu a fost doar o manifestare festivă, ci o veritabilă sinteză de cultură, natură și identitate. Într-o lume tot mai grăbită și fragmentată, această sărbătoare oferă un model de întoarcere la esențe: la comunitate, la tradiție, la frumusețea simplă și profundă a naturii.

În albul imaculat al florilor de cireș, românii din Voivodina și invitații lor au regăsit, pentru o zi, armonia pierdută a lumii – o armonie pe care o poartă mai departe, în memorie, ca pe o promisiune de primăvară eternă.

Prof Natalia Stan