By ris
Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea în Panciova au fost colonizați și români (pe lângă populația germană și sârbă) – din părțile Ardealului, dar și din regiunea muntoasă a Banatului. Un număr nu prea mare de români au trăit în Panciova și înainte de colonizare de la mijlocul secolului al XVIII – lea.
Primele instituții românești au fost întemeiate la finea secolului al XVIII-lea. În anul 1898 s-a înființat despărțământul Asociației culturale “ASTRA” – Panciova cu sediul în acest oraș.
Parohia română din Panciova a fost întemeiată în anul 1899 de către protopopul Trifon Miclea, care a asigurat o modestă capelă pentru credincioșii români din loc, cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie.
Pe plan cultural amintim înființarea Uniunii Române de Cântări (1901), condusă de preotul Ioan Stroca. În anul 1906 a fost întemeiat un cor românesc.
Dintre instituțiile cu caracter românesc care au funcționat la Panciova menționăm: Institutul de credit și economii “Panciovana” (1906), având în calitate de director pe avocatul Petru Pența. În anul 1911 a fost întemeiată “Reuniunea femeilor române” din Panciova, care a desfășurat o activitate cu caracter umanitar.
Prezența românilor din Panciova în viața social-economică și culturală în perioada de la finea veacului al XIX – lea și începutul celui de al XX-lea o confirmă și existența instituțiilor românești din acest oraș.
La Panciova s-au tipărit numeroase publicații și cărți românești, începând cu secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Amintim aici doar cele apărute la începutul secolului al XIX-lea și din perioada interbelică.
În anii 1886-1887 la Imprimeria Kosanić și Popović din Panciova a fost tipărită revista “Convorbiri Pedagogice” pentru “instrucțiune și educațiune” redactori fiind Ion Pop Reteganul și Petru Stoica, învățător la Satu Nou.
Scurt timp, între anii 1901-1902 a apărut la Panciova publicația “Steaua”, având de redactor pe Alexandru Țânțariu din Petrovăsâla.
Odată cu formarea Partidului Român la Alibunar, în 10 februarie 1923, începând din luna martie a aceluiași an și până la începutul anului 1926 apare la Panciova ziarul săptămânal “Graiul Românesc”, proprietar și redactor responsabil a fost dr. Ioan Jianu, avocat din Alibunar. Din aprilie 1924 redactorul “Graiului Românesc” devine Ioan Erina. Ziarul a fost organ al Partidului Român.
În anul 1927 apare la Panciova “Lumina” – foaie independentă, scientifică, de cultură și administrația ziarului era la Panciova și s-a editat la tipografia “Napredak” din acest oraș. Proprietar era Petru Balnojan – Marișescu din Satu-Nou, iar redactor Emil Caciura.
Îm preajma alegerilor parlamentare din 11 septembrie 1927, la Panciova apare săpătmânalul “Democratul” fiind editat de organizația locală a Partidului Democrat a lui Ljuba Davidović, redactor fiind Ioan Erina. După câteva numere menite propagandei electorale și-a încetat apariția.
Foaia “Ziarul nostru” își începe apariția în luna mai 1934 la Panciova. Redactarea ziarului aparține învățătorului Savu Nicolaevici. Ziarul apare scurt timp, doar câteva numere.
În fața alegerilor parlamentare din 5 mai 1935 apare la Panciova ziarul “Novo Doba” în limba română și sârbă. Acest ziar a servit campaniei electorale cu scopul de a-i câștiga și pe români să voteze pentru editorul publicației care era colonelul Milan Ristici. Redactor a fost preotul Lazăr Cârdu din Sân Mihai.
Începând din anul 1923-1924 începe să apară manuale școlare pentru elevii școlilor primare întocmite de Savu Nicolaevici, învățător la Maramorac și Petru Băla din Cuvin. Un Abecedar întocmit de un grup de autori din România a fost adaptat pentru nevoile școlilor primare românești din Regatul Sârbilor Croaților și Slovenilor de către Romulus Roman. Manualele au fost tipărite la Panciova.
Prima carte în limba română apărută în noul stat iugoslav a fost volumul de poezii și proză “În serile de iarnă” editată la Panciova, autor fiind Romulus Roman, învățător.
Prof. G. Popi
