By ris
În Japonia, florile de cireş sunt considerate drept flori naţionale simbolizând frumuseţea, politeţea şi modestia. Încă din timpurile vechi pierdute în negura trecutului, sărbătoarea înfloririi cireşilor era sărbătorită doar de către elita imperială japoneză, iar mai apoi a fost elogiată în societatea samurailor şi mult mai târziu tradiţia s-a răspândit şi printre oamenii de rând. În tradiţia chinezească florile de cireş sunt considerate a fi un simbol al puterii şi dominării femeii, fiind asociate cu frumuseţea şi sexualitatea feminină. În tradiţia românească, florile de cireş simbolizează fertilitatea, fericirea, puritatea, dragostea şi sărbătoarea vieţii. Poetic sunt asociate cu norii de zăpadă, reprezentând un semn al norocului.
Pe meleagurile noastre, strămoşii noştri au sărbătorit înflorirea cireşilor celebrând venirea primăverii. Această sărbătoare câmpenească la românii din Serbia este un vechi obicei românesc prin care românul îşi arăta respectul faţă de natură, elogiind frumuseţea florilor de cireş.
Ideea de a reînvia și reorganiza acest obicei frumos a apărut în rândul membrilor Asociației „Românii Independenți din Serbia”, care în urmă cu nouă ani, prin angajamentul președintelui dr. Dorinel Stan, a reluat legătura cu trecutul, organizând manifestarea câmpenească, dându-i denumirea de Festivalul Cireșilor Înfloriți care tradiţional, se desfăşoară la Srediştea Mică sau Pârneaora în livada de cireși. Foarte repede acest eveniment a devenit o reuniune românească reprezentativă, o tradiție cultural-turistică şi tradițională cu ecou puternic în rândul etnicilor români din Serbia, dar şi din regiune.
Privirea și admirarea florilor de cireș în plină floare este relativ de scurtă durată, 3-5 zile, deoarece petalele de flori se desprind și cad. Tradiţia strămoşească ne îndeamnă să privim, admirăm, respectiv să facem plimbări în livada de cireşi înfloriţi, pentru că această terapie într-un tablou alb aproape pur prelungește viața și ne dă o stare de relaxare si bună dispoziție. Terapie în alb! O floare are de obicei, cinci petale. Florile de cireș sunt grupate în mănunchiuri. Culoarea petalelor variază de la un alb aproape pur, la diverse și variate nuanțe de roz, care simbolizează puritatea și simplitatea.
În mijlocul naturii pitorești, într-un ambient de vis, încojurat de 200 de cireşi înfloriţi în plină maturitate (15 ani), ascultând ciripitul păsărilor care treptat se transformă într-un concert al primăverii, zumzetul albinelor, în semiumbra Carpaților, cu cerul plin de stele lucitoare, la văpaia focului de tabără tot cu miros de lemn de cireş, degustarea rachiului, sucului şi dulceţii de cireş, este o experiență unică pe care trebuie să o trăiești măcar o dată în viață. Se merită!
Şi primăvara aceasta, la manifestarea cultural-turistică și câmpenească ,,Sărbătoarea Cireșilor Înfloriți”, ajunsă la ediţia a IX-a, organizată sub auspicile Asociației ,,Românii Independenţi din Serbia” (RIS), participanţii, oaspeţii şi invitaţii s-au bucurat de timpul frumos, privelişte minunată şi petrecerea clipelor unice, deosebite în sânul naturii. La eveniment, printre alții au fost prezenţi şi Gheorghe Dinu, consulul general al Consulatului General al României la Vârșeț, Daniel Bala, ministru-consilier la Consulatul General al României la Vârșeț, dr. Traian Căcina, membru în Consiliul Executiv al orașului Vârșeț, responsabil pentru cultură și vicepreședinte al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, dr. Dorinel Stan, președintele Asociației ,,Românii Independenţi din Serbia”, Marin Gașpăr, președintele de onoare al RIS-ului, Virgina Muncian, vicepreședintele RIS, membrii Asociației ,,Românii Independenți din Serbia”, oaspeți și invitați.
Evenimentul a fost urmărit de CPE „Libertatea” din Panciova şi revista de atitudine civică, cultură și istorie a românilor din Serbia „Glasul Cerbiciei”.
Mesajul „Sărbătorii Cireșilor Înfloriţi” este unul şi acelaşi: ,,Bucură-te de fiecare zi gândind că va trece la fel de repede ca florile de cireș.”
În imediata apropiere a locului unde se desfăşoară evenimentul ,,Sărbătoarea Cireşilor Înfloriţi”, participanţii dornici de informaţii și documentare cultural-istorică, precum și plimbări în natură au la dispoziţie următoarele destinaţii: Biserica Ortodoxă Română din Srediştea Mică, respectiv mănăstirea cu același nume, ferma turistică „Orluić”, Casa Rustik, Casa Etaže, Casa Škerlak, Vila Anastasija, Vila Marija, izvoarele „Ciuciurău” și „Fântânioara”, pot urca până la cel mai înalt vârf de munte din Voivodina – Gudurički Vrh sau Cioaca Mare (641 m) sau se poate face turul localității Sredistea Mică.
Marin GAŞPĂR
Foto: Tereza GAŞPĂR
