By ris
Ziua de 21 decembrie este una cu o importanță aparte în istoria recentă a României! Pe 21 decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu dădea ordin pentru o manifestație uriașă în București, iar a doua zi fugea din București cu un elicopter.
25 de ani mai târziu, Klaus Iohannis, primul președinte minoritar al României, a fost învestit în funcție, iar fostul președinte, Traian Băsescu a plecat după 10 ani de mandat.
O imagine aparte marchează ziua în care Klaus Iohannis a devenit președinte. La intonarea imnului național, atât în Parlament, cât și la Cotroceni, de față cu președintele Traian Băsescu, Iohannis a dus mâna la inimă! Un gest unic, nemaiîntâlnit în rândul președinților României.
Klaus Iohannis, a susținut, în cadrul ședinței solemne din Parlament, primul discurs în calitate de președinte al României.
Iohannis a început cuvântul de inaugurare al mandatului de președinte al României, mulțumindu-le românilor pentru încrederea pe care i-au acordat-o, alegându-l în cea mai înaltă funcție în stat.
”Stau aici în fața dumneavoastră, conștient de miza acestui moment pentru viitorul României. Sunt recunoscător și onorat de încrederea cetățenilor României și îi asigur că voi fi președintele tuturor românilor. Sunt mișcat de dragostea de țară care a stat în spatele patricipării la vot. Vă muțumesc, concetățenilor mei, că ați arătat lumii întreagi adevărata față a României. La 25 de ani de la căderea comunismului ați făcut să triumfe încă o dată democrația”, a spus președintele.
”Se vorbește foarte mult de așteptări. Le spun românilor clar, așteptările mari pot duce la rezultate mari și vor duce. Așteptări mari înseamnă mai multă responsabilitate, efort și muncă din partea tuturor, iar eu voi fi primul. Momentul în care clasa politică se ridică la înalțimea așteptărilor nu poate să aștepte mult.”, a declarat Iohannis.
Președintele a spus că își dorește să lase în urmă o Românie puternică și frumoasă.
”România lucrului bine făcut e angajamentul pe care l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc la acest drum. Îmi propun ca la sfârșitul mandatului România să fie o țară cu o altă stare de spirit. O Românie în care stabilitatea, calmul și aprecierea valorii există, va fi una atractivă pentru investiții. Locurile de muncă și prosperitatea nu au cum să apară decât într-un asemenea climat. România nu are cum să rămână țara proiectelor neterminate, a vorbelor frumoase și faptelor puține, a timpului irosit și a așteptărilor ratate. La sfârșitul mandatului meu vreau să avem satisfacția de a fi valorificat fiecare șansă și de a fi lăsat în urmă o Românie mai frumosă și mai puternică. Pentru asta trebuie să ne apucam de treabă.”, a mai spus Iohannis.
”Le vom depăși pe toate dacă avem mereu în minte ce ne-am angajat să construim. Primul pas este reconstrucția instituțiilor politice. Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora și construirii unui edificiu statal durabil. Mă bucur de discuțiile privind reviziurea Constituției, schimbarea legii electorale, a legislației partidelor politice. Marea capcană în reforma instituțuiilor politice este să o gândim pentru noi astăzi. Înțeleg rațiunile politice, mecanismele din interiorul partidelor, dar vă rog, pe cei din partide, să înțelegeți că nu mai putem lua decizii conjuncturale. Sper că avem înțelepciunea de a nu repeta erorile din trecut. Dacă există voință politică, vom avea o reconstrucție durabilă, dincolo de interese.”, a mai declarat Iohannis în primul său discurs.
”În domeniul statului de drept, pașii făcuți până acum trebuie continuați. Președintele are un rol important în acest sens, pe care îl voi asuma. E nevoie de înțelegerea clară în clasa politică: nu există altă cale pentru o țară decât aceea eliberată de corupțe. Mi-aș dori ca la sfârșitul mandatului meu corupția să nu mai figureze pe agenda politică”, a mai spus președintele.
”Un al doilea capitol care trebuie reconstruit este acela al marilor sisteme publice. În cel mai scurt timp voi chema la consultări partidele pentru a decide pe trei chestiuni: ce obiective de țară ne asumăm la aceste capitole, o modalitate de lucru și dialog și un calendar de acțiuni pentru a trece la fapte.”, a afirmat Iohannis în fața Parlamentului.
Președintele s-a referit în discursul său și la direcțiile pe care le va urma România în materie de politică externă.
”În planul politicii externe, România își reconfirmă acțiunile și își asumă drumuri noi. Clasa politică are multe defecte, dar are un merit important, acela de a exprima o opțiune clară în ceea ce privește politica externă. Cei trei piloni ai politicii externe sunt parteneriatul strategic cu SUA, apartența la NATO și UE. Cuvintele cheie sunt continuitate și predictibilitate. Liniile strategice vor fi continuate în timpul mandatului meu de președinte. Doresc să extindem parteneriatul strategic cu SUA și în domeniul schimburilor economice și culturale.
Îmi propun ca în primele șase luni ale mandatului să prezint strategia de apărare a țării”, a subliniat Klaus iohannis.
”Schimbările de legislație sunt doar un pas. Ele trebuie însoțite de schimbări de mentalitate. Una din parcticile pe care ar trebuie să le lăsăm în trecut sunt declarațiile de complezență. Ele nu folosesc la nimic. Lucrul bine făcut înseamnă că vom construi consens nu doar în declarații ci în acțiuni, cu rezultate măsurabile. Mai presus de toate, îmi doresc o națiune puternică. Suntem o singură națiune, cu valori și mai ales obiective. O națiune de cetățeni care știe ce vrea în Europa, în lume și care știe ce vrea pentru sine. Este o onoare pentru mine să fiu președintele acestei națiuni. Vreau ca pentru fiecare român să fie o onoare și o mândrie că face parte din această națiune”, a încheiat președintele.
