By ris
Aproape în fiecare primăvară localnici Coşteiului şi Voivodinţului se înfruntă cu inundaţiile provocate de râul Căraş, unicul fluviu fără apărare de inundaţii din Voivodina. În acest an, multe gospodării sunt afectate de ridicarea nivelului acestui râu. A fost inundată Livada şi Zbegul din atarul Coşteiului şi Lunca din atarul Voivodinţului, iar perioada topirii zăpezii din Carpaţi e la bun început, aşteptându-se inundaţii şi mai mari.
Panta naturală a râului Căraş, de la intrarea lui în Serbia şi până la revărsare în Canalul Dunăre-Tisa-Dunăre, este mai mare de 20 de metri, iar albia râului este superficială şi se revarsă cu uşurinţă. Topirea zăpezii la izvorul Căraşului în România, provoacă inundaţii şi „îneacă” mii de hectare de pământ arabil înseminţat în satele din comuna Vârşeţ, distrugând munca agricultorilor.
În prezent, apărare de inundaţii nu există, fluxul apei prin Voivodina fiind total dezorganizat. Institutul „Jaroslav Černi” a realizat, până în prezent, trei proiecte pentru reglementarea fluxului Căraşului, chiar cu câţiva ani în urmă a fost acceptată ideea realizării unui canal suplimentar în Voivodinţ şi un rezervoar de apă. Finanţarea proiectului trebuia să fie rezolvată la nivel european, prin iniţiativa comună între Serbia şi România, însă încă nu se ştie data de începere a lucrărilor. Astfel, albia Căraşului rămâne o problemă mare unde soluţia nici nu se întrezăreşte indiferent că acest problem a fost prezentat încă în anii `70 ai secolului trecut.
Ani în şir politicienii vin şi se fotografează cu agricultorii trişti, se dau condoleanţe, după câteva luni se face analiza şi bilanţul pagubelor – şi atât. Numai în anul 2006 paguba provocată de inundaţia Căraşului a depăşit suma de 135 milioane de dinari.
