By ris
Protest solemn al Comunității Istorice Românești din Serbia
adresat Parlamentului României și Guvernului României
privind modificările discriminatorii ale legislației referitoare la dobândirea cetățeniei române (Legea nr. 14/ 2025), modificări care afectează în mod direct drepturile fundamentale, demnitatea și continuitatea identitară a românilor din afara granițelor statului român, adoptate, din nefericire, sub presiunea unor calcule politice conjuncturale.
Domnilor Parlamentari,
Domnilor Membri ai Guvernului României,
Există momente în istoria unui popor când tăcerea devine complicitate, iar răbdarea – o formă dureroasă de renunțare la propria demnitate. Astăzi, comunitatea istorică românească din Serbia se află exact într-un asemenea ceas de cumpănă. Este clipa în care suntem constrânși moral să ne facem auziți, nu din dorința confruntării, ci dintr-o suferință profundă, legitimă și tulburător de sinceră, izvorâtă din sentimentul apăsător că România – Țara-Mamă – începe, poate fără voie, să-și rătăcească fiii rămași dincolo de hotarele sale.
Conform ultimului recensământ, comunitatea românească istorică din Serbia numără aproximativ 24.000 de etnici români care își asumă liber, public și demn identitatea românească într-un spațiu în care păstrarea acesteia nu a fost niciodată ușoară, nici lipsită de sacrificii. Suntem români nu prin conjunctură, ci prin continuitate istorică, prin limbă, credință, tradiții și memorie colectivă. Suntem români dinaintea granițelor, dinaintea tratatelor, dinaintea oricăror delimitări administrative – dinaintea Carpaților, simboluri care, paradoxal, ne-au unit și ne-au despărțit deopotrivă.
Din cadrul acestei comunități:
- aproximativ o treime a obținut deja cetățenia română în baza legislației anterioare, într-o perioadă în care statul român a înțeles firescul reîntregirii sale morale și istorice;
- aproximativ o treime nu este interesată de dobândirea cetățeniei, fiind alcătuită din persoane vârstnice, cetățeni ai altor state europene sau oameni care nu mai pot ori nu mai doresc să parcurgă trasee birocratice anevoioase;
- a rămas însă o treime – aproximativ 7.000–8.000 de români activi, profund atașați valorilor românești, care doresc cetățenia română nu ca pe un avantaj material, ci ca pe un act suprem de recunoaștere identitară și demnitate națională.
Pentru acești oameni, modificările aduse legislației cetățeniei române, prin noua metodologie aplicabilă începând cu data de 15 aprilie 2025, transformă un drept firesc într-un veritabil calvar birocratic, profund umilitor și descurajator.
De la drept identitar la examen al suspiciunii
Noua metodologie impune demonstrerea a minimum trei ani consecutivi de activitate culturală românească susținută, probată prin dosare voluminoase, fotografii, adeverințe, recomandări, scrisori, diplome, mențiuni și alte documente justificative, solicitate într-un detaliu excesiv, uneori absurd.
Mai mult decât atât, chiar și după aprobarea dosarului, solicitantul este supus obligativității prezentării la București pentru susținerea unui examen de verificare, constând în sute sau chiar până la o mie de întrebări din domenii precum istoria, cultura, civilizația românească, Constituția României sau imnul național.
Această abordare este profund nedreaptă și contrară spiritului solidarității naționale. Nu astfel se tratează o comunitate istorică românească.
Este de neacceptat ca doi frați proveniți din aceeași familie, având aceeași origine, aceeași educație și aceeași identitate, să fie tratați diferit doar pentru că unul a depus dosarul în anul 2024, iar celălalt în anul 2025, fiind obligat să susțină un examen suplimentar. Aceasta nu reprezintă o reformă legislativă. Aceasta constituie o discriminare legislativă în timp.
România nu pierde nimic. Noi riscăm să pierdem totul.
Acordarea cetățeniei române tuturor românilor din Serbia care își asumă identitatea românească ar avea un impact statistic nesemnificativ pentru statul român – aproximativ 0,0001%, o simplă eroare matematică într-un tablou demografic vast.
Pentru noi, însă, acest gest ar însemna:
- reafirmarea demnității naționale,
- consolidarea sentimentului de apartenență,
- sprijin moral esențial pentru supraviețuirea identitară,
- certitudinea profund emoțională că România nu și-a uitat fiii risipiți de istorie.
Noi, românii din Serbia, reprezentăm granița vie a poporului român. Atâta timp cât noi existăm, România există dincolo de hotarele sale administrative. Dacă această comunitate va dispărea sub povara descurajării, a umilinței și a dezamăgirii, România va pierde o componentă spirituală și identitară imposibil de recuperat – granița vie a neamului românesc.
Este greu de exprimat în cuvinte durerea resimțită atunci când observăm că persoane fără legături identitare cu România pot dobândi cetățenia română prin proceduri mai simple, în timp ce românii din Serbia, cu rădăcini istorice multimilenare, sunt supuși suspiciunii, testării excesive și neîncrederii instituționale. Aceasta nu este România pe care o iubim, în care credem și pentru care ne-am păstrat identitatea cu prețul atâtor sacrificii.
Solicitările noastre sunt clare, ferme și legitime
Solicităm respectuos, dar hotărât:
- Simplificarea urgentă a legislației privind dobândirea cetățeniei române;
- Adoptarea unei ordonanțe speciale dedicate comunităților istorice românești din jurul granițelor României;
- Eliminarea examenelor discriminatorii introduse după data de 15 aprilie 2025;
- Asigurarea unui tratament egal, coerent și nediscriminatoriu pentru toți românii care își dovedesc apartenența identitară în cadrul comunităților istorice.
Comunitatea românească din Serbia este profund tulburată, rănită și dezamăgită. Tot mai mulți români renunță să mai depună cereri pentru cetățenie. Alții refuză să se mai prezinte la București pentru susținerea examenelor impuse. Nu din lipsă de dragoste față de România, ci din cauza unei demnități rănite și a unei suferințe greu de descris.
România trebuie să sprijine, nu să ridice bariere.
Trebuie să unească, nu să fractureze.
Trebuie să recunoască, nu să suspecteze.
Este momentul ca reprezentanții aleși ai poporului român, indiferent de apartenența politică, să înțeleagă că istoria nu așteaptă. Pentru că, dacă nu se acționează astăzi, mâine ar putea fi prea târziu.
Președintele Asociației
Românii Independenți din Serbia (RIS)
Dr. Dorinel Stan
