By ris
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina și Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo
La sfârșit de august, timp de nouă zile, aproape 1500 de dascăli au participat la Suceava, Cernăuți, Chișinău și Eforie Sud la a XXXVI-a ediție a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învățământul românesc după cum aprecia însuși ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuți, Odessa, Transcarpatia și Vinnița, zeci de colegi din Serbia (Voivodina și Serbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la școlile de grafie chirilică din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă și ucraineană din România.
Lucrările congresului au stat sub semnul aniversării a 100 de ani de la congresul din 1914 de la Suceava aflată atunci sub stăpânire austriacă. Aici, ministrul Remus Pricopie a transmis omologului său Serghei Kvit din Ucraina, prin intermediul consulului general al Ucrainei la Suceava, medalia de aur a congresului. Congresul a hotărât ca în al doilea semestru al anului școlar 2014/2015 medalia să fie transmisă ministrului educației Srgean Verbici din Serbia.
La Congresul Asociației Generale a Învățătorilor din România (AGIRo) au participat și reprezentanții Asociației de interes obștesc „Românii Independenți din Serbia”, și anume – dr Dorinel Stan, președinte, Milan Micșa, vicepresedințe, Traian Trifu-Căta, redactor la ziarul „Familia”, prof. Ion Berlovan, Mircea Flora, precum și numeroase cadre didactice din Serbia de Răsărit. În acest context, Românii Independenți din Serbia au ridicat problema privind îmbunătățirea metodologiei de înscriere a etnicilor românii la studii în România, posibilitatea recunoașterii certificatelor și diplomelor în Serbia eliberate de Ministerul Învățământului din București, respectiv crearea cadrelor didactice în Timoc.
Asociația „Românii Independenți din Serbia” a semnat protocoale de colaborare și parteneriate cu reprezentanții mediului asociativ românesc din România, R. Moldova și Ucraina, iar la anul viitor Congresul AGIRo va fi organizat în Serbia.
Dr. Dorinel Stan, președintele Asociației „Românii Independenți din Serbia”
Fiecare grup de participanți a intonat imnul țării lor. Drapelele celor 4 țări au însoțit participanții în toate zilele congresului. Fiindcă 24 august a coincis cu ziua independenței Ucrainei, președintele AGIRo și alți participanți au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sala filarmonicii din Chișinău au fluturat sute de foi în culorile galben-albastre ale statului ucrainean.
A fost remarcat faptul că în Serbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului ministru sârb, primul an în care în școli publice s-au ținut ore de limbă română, că în mandatul actualului ministru ucrainean au fost bugetate locuri la catedra de limbă română din Izmail după ce în mandatul fostului ministru aceste locuri fuseseră suprimate.
Congresul va expedia miniștrilor educației din Ucraina și Serbia lista localităților de pe raza administrațiilor școlare Odessa, respectiv Pojarevac, Zajecear și Jagodina în care în luna septembrie să se anunțe elevii de etnie română/vlahă/moldoveană că pot studia limba română din octombrie 2014.
Domnului ministru Pricopie i s-au prezentat punctual cazuri din România în care elevi de etnie sârbă și ucraineană nu au posibilitatea să învețe limba maternă. Ministrul român al educație s-a angajat să remedieze la începutul de an școlar această stare de lucruri semnalată.
La congresul AGIRo, domnul ministru Remus Pricopie a pus în discuție în premieră și a lansat noi măsuri și strategii: obligativitatea grupei mari la grădiniță din 2015 și a învățământului obligatoriu de la 3 ani din 2018, problema ,,acută” a creșelor pentru copiii de sub 3 ani, ocuparea prin concurs până în sptembrie 2015 a tuturor celor 10 000 funcții de conducere, acordarea unei sume de bani cadrelor didactice, echivalentul a 150 de euro, pentru a-și cumpăra materiale didactice, cărți și reviste, abonamente la diferite site-uri specializate sau reviste specializate, dar și pentru participarea la conferințe. Viorel Dolha, președintele AGIRo, a ținut să remarce că are încredere în spusele domnului ministru fiindcă acesta a înfăptuit tot ceea ce promisese cu exact un an în urmă la congresul de la Slatina (vezi manuale digitale, completarea legii educației etc).
Un memoriu cuprinzător cu problemele identificate pe parcursul celor 9 zile de congres îi va fi înmânat domnului ministru în zilele următoare. Nu vor lipsi sesizări privind neaplicarea unor ordine de ministru și texte legale în vigoare dar și propuneri de îmbunătățire a programelor școlare. I s-a cerut domnului ministru Pricopie eliminarea din cadrul ministerului și sancționarea exemplară a cel puțin două persoane responsabile în promovarea unor programe școlare și manuale care sfidează bunul simț.
S-au vizitat Sucevița, Putna, Mănăstirea Bogdana și Rădăuțiul. Sute de participanți s-au deplasat în 22 august la Cernăuți unde s-au depus flori la statuile lui Mihai Eminescu și Taras Șevcenco, s-a vizitat renumita universitate cernăuțeană, mănăstirea Bănceni, mormântul lui Aron Pumnul și gimnaziul în care a învățat Eminescu.
Sute de colegi din România, Ucraina și Serbia s-au deplasat apoi pentru două zile în Chișinău, unde au aniversat, împreună cu peste 300 de cadre didactice din R.Moldova, 95 de ani de la congresul înființării în 1919 a Asociației Învățătorilor din Chișinău. Nu a lipsit de la congres doamna ministru Maia Sandu care a împărtășit din noile prevederi ale codului educației și care a avut cuvinte de aleasă apreciere pentru participanți.
La Eforie Sud sutele de dascăli din cele 4 țări au avut posibilitatea participării la numeroase ateliere de dezvoltare profesională, de diseminare a bunelor practici, lansări de carte, expoziții de auxiliare școlare. În 27 august s-a întâlnit cu participanții doamna Ecaterina Andronescu, președinte a comisiei senatoriale pentru învățământ și președinte de onoare al AGIRo care a recunoscut birocratizarea excesivă a sistemului și faptul că unui profesor român îi trebuie cei mai mulți ani din Europa pentru a atinge un nivel maxim de salarizare. Participanții au mulțumit domnului ministru Bogdan Stanoevici pentru mesajul acestuia și pentru sprijinul acordat de DPPRP evenimentului.
Au văzut lumina tiparului noi numere din revista AGIRo, buletinul congresului, volumul VI din ,,Portrete de dascăli”, ,,Învățătorul Modern nr.32 și ediția în limba rusă”, ,,Grădinița Modernă nr.6”, volumul ,,Despre școală, mai în glumă, mai în serios”, reviste ale asociațiilor județene ale AGIRo, volume ale colegilor.
Din 2015 AGIRo speră la un nivel mult mai structurat, al colaborării cu colegii din Serbia și Ucraina, bazat exclusiv prin intermediul asociațiilor omoloage naționale din Serbia și Ucraina și al viitoarelor asociații ale cadrelor didactice de etnie română din Serbia, respectiv Ucraina. În R.Moldova, de ani buni, colaborăm instituțional doar prin asociația învățătorilor de acolo și nicidecum prin inițiative în nume propriu, nereprezentative, sporadice și efemere.
Le mulțumim celor 1500 de slujitori ai școlilor din cele 4 țări, unii veniți de la peste 1000 km, pentru demonstrația de forță făcută în interesul copiilor ale căror suflete le au în palme, în interesul unei mai intense colaborări între statele noastre democrate, vecine și prietene.
Fericiți elevii care vă au la catedră pe cei care ați cheltuit bani, timp, energii și nesomn ca să fiți mai bine informați și cu o mai mare stimă de sine atunci când veți fi în fața lor!
Viorel Dolha, președinte AGIRo
