BBC și Discovery scanează Sarmizegetusa ascunsă

Echipa de filmări de la BBC

Celebrul post britanic de televiziune a folosit sateliții și o tehnologie numită LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică. Așa a descoperit o echipă de la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale construcților romane. Rezultatele sunt spectaculoase, spun cei de la BBC, dar preferă deocamdată să păstreze secretul asupra descoperirii lor. Arheologii români vor primi o copie a hărții obținute astfel doar după difuzarea documentarului, la sfârșitul verii.

Filmările pentru coproducția BBC – Discovery Channel s-au derulat și la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite producătorilor de o scanare din satelit. BBC lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman și despre cum tehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi situri arheologice romane. Filmările la documentar se realizează de-a lungul fostului imperiu și se filmează în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, echipa a poposit în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor, cucerită de romani în urma a două războaie grele: “BBC e aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman și despre cum tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri arheologice în tot imperiul. În România, și în special, în această parte a României, există o moștenire culturală foarte bogată și suntem foarte interesați să descoperim urmele romane”, spune Louise Bray, producătorul documentarului. Coproducția BBC-Discovery va avea 90 de minute și este dedicată special Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de telespectatorii posturilor.

Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările efective au început de-abia în luna martie 2012. Munca de teren se finalizează odată cu cadrele filmate sus, în Munții Orăștiei, iar partea interesantă apare în documentele la care deocamdată are acces doar “staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns de secretoși pe toată durata vizitei lor și au preferat să oprească filmările de îndată de ziariștii români au ajuns în zonă. Contractul de confidențialitate încheiat cu autoritățile și arheologii români i-a împiedicat și pe aceștia să dea prea multe date despre materialul BBC, dar entuziasmul specialiștilor care au fost alături de echipa de filmare e relevant:

“Sigur că acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru că această colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune superprofesionistă, care dă informație curată, care promovează în felul acesta situl, dar ne oferă șansa să avem și rezultatele investigațiilor făcute cu noua tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. Și, din punct de vedere științific, asta va fi un pas mare înainte”, a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul șantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Sarmizegetusa – regia, zona sacră

Cu laserul prin istorie

Producătoarea documentarului, Louise Bray, este arheolog și pasionată de istoria veche. Pe teren, la cetățile dacice, a însoțit-o chiar șeful de șantier de pe sit, profesorul universitar dr. Gelu Florea, cea mai autorizată sursă în ceea ce privește Sarmizegetusa Regia. Toți românii trebuie să aștepte însă difuzarea coproducției pentru detalii. Cert este că ziariștii britanici au folosit sateliții postului pentru a “scana” teritoriul fostului
imperiu în căutarea de situri care nu și-au spus încă ultimul cuvânt. “Ceva” a atras atenția lor către Sarmizegetusa Regia și nu către ruinele romane de la Ulpia Traiana.

Louise Bray, producătoarea documentarului, observă că bogăția Munților Orăștiei nu se rezumă la comorile arheologice, ci cuprinde atât natura, cât și oamenii.  Louise Bray a decis să includă situl din Munții Orăștiei în proiectul ei și, pentru a obține detalii interesante asupra a ceea
ce pământul ascunde în zonă, a închiriat un avion pe care s-a montat echipamentul LIDAR – Light Detection and Ranging. “BBC folosește acum un tip de tehnologie numită LIDAR, în care postul a investit sume importante, și aceasta ne-a descoperit o nouă imagine, o imagine foarte largă a pădurii care înconjoară acest sit. Este o descoperire foarte interesantă, parte din ea se cunoștea dinainte, este vorba despre o structură romană de apărare, credem noi, dar nu suntem siguri 100%. Descoperirea este foarte importantă pentru că este pentru prima dată când această structură poate fi observată integral, deci putem vedea marele plan al cetății pentru prima dată”. Este tot ce a dezvăluit producătoarea britanică despre descoperirea din sol apărută după ce tehnologia LIDAR a “bombardat” solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine clară a ceea ce ascunde natura. Dacă echipa BBC a “decupat” din harta obținută din satelit doar o structură romană, arheologii români cred că
tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: “Imediat după difuzarea filmului, din august încolo, vom primi aceste hârtii. Așteptăm să vedem imaginile și sunt convins că această nouă tehnică pune în evidență tot felul de structuri care altminteri din fotografie aeriană nu se văd. Trebuie să vă imaginați tot acest deal fără vegetație, văzut de la înălțime, ceea ce din punctul nostru de vedere spune foarte mult, mult mai mult decât ce se vede cu ochiul liber, de la nivelul solului”, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamnă vom ști, după ce arheologii români vor viziona imaginile, dacă descoperirea BBC schimbă teoriile în ceea ce privește istoria capitalei dacice.

Promovare pentru patrimoniu

Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaștere”: “Era zăpadă multă și atunci nu am reușit să văd mare lucru, dar acum sunt entuziasmată de ceea ce este aici. Această parte a României este frumoasă, ne bucurăm de clipele trăite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunați, timpul – uitați este o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat și suntem mulțumiți că am venit. Avem și noi în UK o mulțime de monumente, dar aici totul este inedit, situl și natura. Noi nu mai avem nici lupi, nici urși și nici suprafețe atât de mari de asemenea pădure”, spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoțită în teren de un vânător cu pușca în spate. “Echipa de cercetare a vrut să includă Sarmizegetusa Regia în film și nu ne pare deloc rău. Am început să citim despre sit și apoi am luat legătura cu domnul Gelu Florea.

Louise Bray – producătoarea documentarului

Pentru acest program am filmat în alte trei țări: Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafață unde acum sunt 16, chiar mai multe țări. Noi am ales doar patru țări dintre acestea unde să ne filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am filmat în Iordania și, de asemenea, în Italia. România este a patra țară unde filmăm”. Pe directorul Parcului Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina (PNG), Lucian Stratulat, adresa BBC l-a surprins: nici că se putea promovare mai bună atât pentru monument, cât și pentru întreaga zonă protejată: “Când am văzut prima dată adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul să filmeze în cetăți am rămas plăcuți impresionați, pentru că nu ne-am așteptat ca parcul să fie promovat în acest fel, și prin folosirea unei tehnologii de vârf. Bineînțeles că ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis
echipei de filmare că îi vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar înseamnă foarte mult nu dar pentru cetățile dacice, dar și pentru Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina. Vă dați seama că prin realizarea acestui documentar se realizează o conexiune între biodiversitate, tradiție și istorie. Zona este încărcată de istorie, iar promovarea cetăților implică promovarea parcului natural a cărui valoare este de necontestat.

Arheologii români au spus demult că doar 3 la sută din vestigiile vechii capitale a Daciei au fost până acum scoase la lumină, restul rămânând ascunse sub pământ.  Tehnologia specială folosită poate oferi și specialiștilor parcului date despre biodiversitatea din zonă”; în timp ce președintele Consiliului Științific al PNG, cercetătorul Radu Stelian, care a discutat minute bune cu englezii despre minunățiile naturale din zonă, crede: “Pe lângă siturile arheologice, până și natura de aici, care e magnifică, are și ea valențe de patrimoniu UNESCO. Europa descoperă că românii au și ei ceva interesant, că România are o cultură și o civilizație veche”. Vestea că o televiune precum BBC filmează în cetate, a făcut turul sitului. Toți turiștii au tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba și filma la pas în pădurea din jurul incintei sacre și toți au sperat că documentarul va îmbunătăți imaginea României în lume.

Audiență de milioane

Documentarul va fi difuzat în luna august de BBC, apoi în septembrie de Discovery SUA, așa că zeci de milioane de oameni vor afla informații și vor vedea imagini din fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia: “Noi avem o audiență estimată de 30, până la 40 de milioane de oameni în întreaga lume: în UK, America, Europa, Asia și Australia, practic peste tot în lume, deci e o ocazie minunată de a arăta lumii ce parte minunată a României este aceasta și să le dea de înțeles cât de importantă era această lume în vremea romanilor”, crede Louise Bray. O lume despre care știu puține până și turiștii români – în lipsa unei finanțări continue și suficiente, la care se adaugă condiții de lucru primitive, arheologii au făcut puține descoperiri, dar și datele publicate nu are cine să le expună turiștilor interesați în lipsa unui ghidaj de specialitate în cetățile dacice. Câți dintre români știu de exemplu că: “Situl de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe care am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are șase kilometri lungime pe ax, peste 250 de terase antropogene, amenajateîn antichitate, se întinde pe aproape 400 de hectare de teren plan, deci vă dați seama că e mult și de-abia acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat aici în antichitate”, spune universitarul clujan, care așteaptă cele 10 milioane de lei alocate deocamdată pe hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de București ne ajută foarte mult, este vorba de acel program multianual anunțat de
Ministerul Culturii și care sperăm să-l putem pune în aplicare din această vară cel târziu, pentru patru ani și, dacă toate lucrurile merg bine, vom lucra și la Sarmizegetusa, dar și în alte centre dacice din zonă”. Lipsei de informație i se adaugă și infrastructura deficitară, pentru că drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca fiind “bumpy”: “Drumul către sit este plin de hârtoape și este un pic peste mâna turiștilor să vină aici. Au nevoie de o mașină 4×4, dar este un sit atât de frumos încât cu certitudine aș face efortul să vin aici, dacă aș fi un turist care ar vizita România și în mod special aceasta parte a țării. Este un sit minunat, iar drumul n-ar trebui să-i impiedice pe oameni să vină”. Englezii chiar glumesc – cu siguranță, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.

Tehnologia LIDAR

Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecție cu ajutorul căreia se pot obține date de o acuratețe ridicată despre topografia terenului, vegetație ori diverse structuri și construcții. Potrivit specialiștilor, această tehnologie folosește trei sisteme de bază – scanarea laser care măsoară distanțele cu precizie, plus sistemul de poziționare global (GPS) și Inertial Measurement Unit (IMU) pentru înregistrarea orientării. Tehnologia presupune folosirea de calculatoare cu capacitate ridicată de stocare și calcul. Cu ajutorul scanării laser, sunt înregistrate diferențele de timp dintre impulsurile laser trimise din avionul ce efectuează zborul și cele reflectate de suprafața topografică. Un receptor GPS montat pe avionul care transportă tehnologia înregistrează poziția continuă a acestuia. În teren, este amplasată o stație GPS pentru a corecta diferențele, iar traiectoria de zbor să fie înregistrată extrem de precis. Sistemul IMU măsoară continuu înălțimea și accelerația avionului. Datele despre topografia terenului cu sistemul LIDAR se obțin prin recepționarea impulsurilor laser într-un anumit interval de lungime de undă, cunoscut ca “banda infraroșu apropiat”. Avantajul tehnologiei LIDAR apare datorită fasciculului laser care penetrează vegetația indiferent cât este de densă. Aceeași tehnologie a fost folosită de arheologii care au descoperit orașul maiaș Caracol – în acest caz, oamenii de știință au apelat la LIDAR, adică au folosit semnale laser care au penetrat jungla și au reflectat dinspre pământ o imagine 3D a sitului
Caracol, unul dintre cele mai mari orașe din istoria maiașă. Au fost îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul laserului, făcute în patru zile, pentru ca tehnologia să pună la dispoziția arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ce obținuseră specialiștii după un sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în arheologie, tehnologia LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui și construcțiile în terase.

%d blogeri au apreciat: