STRATEGIA CULTURALĂ – ”Prin cultură la identitate şi spiritualitate”

La Vârşeţ a avut loc Adunarea anuală a „Ro­mânilor Independenţi din Serbia”, unde s-a adoptat Strategia Culturală de dezvoltare a românilor din Serbia (mediul asociativ românesc) „Prin cultură la identitate şi spiritualitate”.
Cultura românilor din Serbia este unică, specifică şi reprezintă temelia identităţii, un întreg complex care include cunoaştere, convingeri, artă, morală, obiceiuri, tehnici dobândite de comunitate, care îi organizează viaţa şi aspiraţiile.

În fiecare etapă istorică, românii din Serbia au avut şi au practicat o cultură autentică, cu  un profil propriu şi cu o individualitate puternică, s-au afirmat pe plan naţional şi internaţional, iar activitatea culturală a fost un proces creator de valori şi un factor modelator de conştiinţă naţională şi umană. Lupta pentru existenţa identitară şi spirituală a românilor din Serbia, depinde de elaborarea unei noi strategii culturale de dezvoltare a mediului asociativ românesc (CRS, RIS, IRS), care trebuia să se bazeze pe elementul strict românesc şi nu vlah, iar obiectivele strategice se ating prin programul de afirmare culturală, care are la bază păstrarea şi afirmarea filonului românesc în Serbia.  Pentru ca programele de activitate şi dezvoltarea culturală să fie viabile, trebuie împletite armonios cu politici de dezvoltare coerente.
Nu este suficent stabilirea obiectivelor, definirea misiunii, monitorizarea activităţii, delurarea pro­iectelor sau urmărirea programată a obiectivelor ţintă pentru ca politicele culturale să aibă succes . E nevoie de creactivitate, pragmatism şi energie, nu de constatări echidistanţate. Interesul generaţiei de azi, mediului asociativ românesc, a tu­turor româ­nilor din Serbia este reorganizarea socio-culturală prin recurgere la o strategie decisivă pentru a se lua poziţii ferme în complexitatea proble­matică ro­mânească în Serbia.

 
Direcţii de acţiune

1. Românii Independenţi din Serbia propune ca mediul asociativ românesc (asociaţiile şi organizaţile la nord şi sud de Dunăre) să- şi unească forţele în vederea câştigării alegerilor din 2014 pentru CNMNRS-formând o listă electorală comună.
2. RIS, propune înfinţarea sistemului unic şi instintuţional la nivel de minoritate, care să cu­prin­dă societatea civică şi instituţională şi care va coordona viaţa culturală în ansamblu – Forumul Cul­tural al Românilor din Serbia.
3. Crearea cadrelor, schimbul permanent şi reciproc de valori culturale, acţiuni comune unitare pe tot teritoriul Serbiei.
4. Reprezentarea cultural – politică a românilor este posibilă abia atunci când societatea civică are suprimaţie asupra instituţiilor româneşti din Serbia, respectiv Unirea românilor la nord și sud de Dunăre.

 
I. Viziune

Consolidarea, perpetuarea şi dezvoltarea ca­pa­cităţii de creaţie culturală a comunităţii naţionale române, astfel încât să fie recunoscută pe plan regional, naţional şi internaţional ca o comunitate care preţuieşte, sprijină şi dezvoltă cultura şi are un aport cultural valoros la păstrarea identitară şi spirituală.

 
II. Misiune

Românii Indepentenți din Serbia încurajează creșterea participării românilor la o viață culturală activă, dinamică și conectată la valorile culturale românești autentice și naționale, prin sprijinirea dezvoltării tuturor actorilor culturali să păstreze şi să valorifice bogăţia patrimoniului românesc cultural local, regional şi naţional pe întreg teritoriul Serbiei.

 
III. Imperativ

Crearea unui Brand  al românilor din Serbia  bine definit care să aibă consistenţă şi notorietate.

 
IV. Starea actuală

a.    Puncte tari
1. Existenţa unui număr relativ mare de instituţii româneşti cu caracter cultural.
2. Existenţa unor evenimente culturale cu notorietate.
3. Existența instituțiilor de învățământ superior în limba română(Vârșeț, Belgrad, Novi Sad) și un număr mare de creatori.

b. Puncte slabe
1. Incompentența, condiționarea și dirijarea celor care conduc instituțiile românești la ora actuală în Serbia.
2. Nivelul calitativ scăzut al ofertei culturale.
3. Lipsa interesului publicului larg pentru cultură,  audienţa redusă pentru evenimentele culturale, în raport cu numărul populaţiei de etnie românească.
4. Starea de degradare a anumitor edificii culturale în aşezările româneşti.
5. Lipsa unui parteneriat între mediul asociativ românesc şi instituţiile culturale de prim rang din România pe termen lung.
6. Exodul tot mai masiv al creatorilor ( muzicieni, artişti, actori) spre România.

 
V. Oportunităţi   

1. Crearea unui brand cu consistenţă şi notorietate în conexiune cu românii din Serbia.
2. Dezvoltarea parteneriatelor locale, naţionale şi internaţionale cu instituţiile şi personalităţi de bază sau autoritate.
3. Perfecţionarea cadrelor din conducere şi angajarea pe timp nelimitat care să pună în operă programele mediului asociativ românesc şi instituţional.
4. Posibilitatea şi atragerea de fonduri Euro­pene pentru realizarea programelor-proiectelor culturale la nord şi sud de Dunăre.

 
VI. Obiectivele generale

a) Promovarea valorilor româneşti din Serbia.
b) Asigurarea prezenţei româneşti la mari evenimente naţionale şi internaţionale.
c) Crearea unui brand al românilor din Serbia prin cultură – atât prin evenimentele culturale em­blematice (Festivalul Fanfarelor, Festivalul Copiilor, Colindele Neamului şi Marele Festival de Folclor şi Muzică Românească), cât şi printr-un nivel ridicat de incuziune, participare a publicului.
d) Promovarea şi susţinerea actului creator ori­ginal, promovarea creaţiei contemporane româneşti în Voivodina şi Serbia de Răsărit.
e) Atragerea celor mai importante instituţii culturale din România şi crearea unor parteneriate strategice.
f) Construirea paginilor web acolo unde o im­portantă parte a comunităţii româneşti se manifestă activ pe forumuri sau siteuri.
g) Sprijinirea directă a manifestărilor tradiţio­nale  de amploare, reuniuni ştiinţifice şi marcarea jubileelor din viaţa socio – culturală a românilor din Timoc şi Voivodina.
h) Editarea şi tipărirea publicaţiilor, cărţilor de  importanţă majoră pentru toţi românii din Serbia.

 
VII. Obiective strategice

a)    Înfinţarea Bibliotecii centrale a românilor din
Serbia (Zaieciar-Vârşeţ)
b)    Deschiderea filialei a Institutului Cultural
Român din Bucureşti (ICR) în Serbia.
c)    Complexul Etnografic „Muzeul Satului”.
d)    Concert Extraordinar în premieră pentru
românii din Serbia – O dată în viaţă „Lăutarii
din Chişinău”.
e)    Organizarea Congresului Românilor
din Serbia.
f)    Dezvoltarea turismului etno- cultural în
aşezările româneşti din Timoc şi Voivodina.

Strategia şi activitatea culturală a  Forumului Cul­tural al Românilor din Serbia se va realiza în cadrul celor patru departamente care vor exista.
I.    Departamentul de culte şi patrimoniu
românesc.
II.    Departamentul de învăţământ şi informare
III.    Departamentul manifestări cultural- artistice
şi evenimente marcante.
IV.    Departamentul pentru artă şi teatru.

Activitatea susţinută a mediului asociativ ro­mânesc şi gestionarea departamentelor trebuie să demonstreze profesionalism, stabilitate şi com­petenţă. Strategia culturală înseamnă UNITATEA CULTURALĂ, reorganizarea vieţii socio-culturale a românilor din Serbia „Prin cultură la identitate şi spiritualitate”.  La toate acestea trebuie adăugată o evaluare lucidă şi transparentă, bazată pe realităţiile obiective ale spaţiului şi timpului pentru care  se percepe Strategia Culturală de dezvoltare.
Strategia Culturală reprezintă o mărturie, istorie şi o acumulare a trecutului în primul rând să fie înţeleasă şi păstrată, respectiv implementată cu sprijinul şi suportul DPRRP din cadrul MAE din Ro­mânia. Cultura este una din componentele esenţiale ale vieţii pe care orice comunitate etnică res­ponsabilă are datoria de a oferi apartenenţilor săi, iar în 2014  când vom alege Noua Conducere a Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia (CNMNRS) trebuie să ţinem cont de aspiraţiile maselor de cultură şi civilizaţie.

Să alegem – Români pentru Români!