Dealul Vârșețului, versantul Carpaților, este cunoscut după un climat benefic, precum și după numeroase specii de plante nutritive și medicinale. Datorită faunei foarte bogate de păsări, zona dealului în anul 2000 a devenit un habitat important internațional pentru păsări din Europa.
Dealurile vârșețului se înalță peste câmpiile din sud-estul Banatului având o lungime de aproximativ 19km și o suprafață de 170 kmp, din care în Serbia sunt 122 kmp și în România 48 kmp. În special iasă în evidență vârful de la Gudurica, care este cel mai înalt vârf din Voivodina, având 641 metri altitudine. De câțiva ani, pe acest loc este amenajat un loc special, care oferă o vedere splendidă, devenind un punct de atracție turistică. Din centrul orașului, până la vârf se poate urca pe trepte amenajate de piatră, iar alături există bănci pentru odihnă. Cea mai evidentă atracție este cetatea veche, situată deasupra orașului. Despre cetate sunt legate multe tradiții, legende și povești care au fost transmise din generație în generație, dar și poezii populare. Cetatea oferă vederi idilice ale orașului și a împrejurimilor sale.
Mănăstirea Mesici este probabil cea mai veche mănăstire din Banat. Se evidențiază prin picturile sale murale, care constă din trei straturi de fresce, create între sec. XVI și XIX, și care reprezintă un document istoric important privind schimbările istorice și sociale din regiune. În mănăstire se află și o icoană făcătoare de minuni – Icoana Maici Domnului, care este adusă de pe muntele Athos în anul 1803. În fiecare an, în noaptea dintre 23 și 24 iunie, mănăstirea este neîncăpătoare pentru pelerini, fiind ziua sărbătoririi hramului.
Vârșețeni pot fi mândri de viile sale și vinul renumit. Podgoriile vârșețului sunt unele dintre cele mai vechi din Europa. Potrivit unor descoperiri arheologice, începuturile viticulturii datează încă de pe timpul dacilor și stăpânirii romane. Vizitarea viilor și a beciurilor din Gudurița și Srediștea Mare, va satisface cerințele celor mai mari degustatori de vinuri. Mulți producători mici oferă un decor rural, unde vinul se poate degusta cu diverse specialități locale, alături de inevitabili „tamburașii” (orchestră tradițională).
Turnul vârșețului nu este doar un simbol al orașului, ci a întregii regiuni. A fost construit în anul 1439, și se consideră că a fost ridicat de Giurad din Smederevo, după căderea orașului Smederevo, cu scopul de a-și proteja proprietațiile pe teritoriul Voivodinei. Din întreaga cetate, cel mai bine este conservat turnul, care are înălțimea de 20m, și este complet restaurat. Prin tratatul de pace de la Carloviț în 1701 a început demolarea turnului, astfel încât să nu se mai poată folosi în scopuri militare.
După mai bine de 150 de ani de la moartea fondatorului teatrului sârbesc, Iovan Steria Popovici, casa din târgul Sf. Teodor al Vârșețului, unde a trăit acest renumit vârșățean, și-a primit menirea sa – a devenit muzeul Steria.
Farmacia veche, cunoscută și sub denumirea de „Farmacia pe scări”, datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În anul 1784 orașul Vârșeț primește prima farmacie denumită „La Salvatorul”. Clădirea este în stil baroc, și din anii șaizeci ai secolului trecut este încadrată în complexul Muzeului orășenesc. În această clădire se află o coleție a picturilor lui Paia Iovanovici.
Munții Vârșețului, sunt renumiți pentru diversitatea florei și climei benefice pentru orice tip de recreeare și odihnă. Trotuarele amenajate, cu o vechime de peste 200 de ani, trec prin pădurea pitorească, unde te poți bucura de mirosurile aromatice a vegetației montane. Vara se poate admira verdeața fără sfârșit, iar iarna, peisajele idilice înzepăzite. Munți vârșețului au și un traseu alpinistik, cu o lungime de 39km și cu opt puncte de control.
Aici trăiesc peste 150 de specii de păsări, în funcție de sezon. Zona a devenit un habitat de importanță internațională în anul 2000. Varietatea bogată a speciilor de păsări, face ca Munții vârșețului să fie o destinație interesantă pentru iubitorii de birdwatching.
Curenții de vânturi formează locul ideal pentru decolare și zborul cu parapanta. Din cauza acestor caracteristici paraglajding, Vârșețul este foarte des gazda a numeroaselor concursuri a acestui sport.
Free climbing sau alpinismul liber, este un sport care în ultimii ani este în plină expansiune. Spre deosebire de rocile artificiale care se pot găsi în centre de recreeare, munții Vârșețului sunt singurul loc în Serbia cu pietre natural uscate, care sunt potrivite pentru acest sport.
Datorită poziției sale unice în câmpia bănățeană, diversitatea florei și faunei, peisajelor frumoase, cea mai mare parte a zonei este protejată din anul 1982, având titlul de rezervat natural. Din anul 2005, 4.408 hektare au fost catalogate ca excepționale, iar 190 hektare au gradul I de protecție.