By ris
Cu apariția numărului 28, revista „Glasul Cerbiciei”, publicație de atitudine civică, cultură și istorie a românilor din Serbia, continuă să afirme identitatea, să cultive memoria și să lumineze conștiințele printr-un demers publicistic, coerent și plin de substanță. Tipărită în format A4, cu 40 de pagini, din care patru în culori (coperțile), revista apare sub egida Asociației „Românii Independenți din Serbia” (RIS) – organizație emblematică a comunității românești din Voivodina și Timoc, care în acest an aniversează 15 ani de activitate neîntreruptă în slujba românismului. Publicația este sprijinită de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din București (DPRP).
Numărul se deschide cu un articol de fond impresionant, intitulat sugestiv „Zbor românesc între Dunăre și Carpați”, care conturează parcursul de 15 ani al Asociației RIS – o organizație românească vie, activă, creativă și devotată. În paginile acestui articol se regăsesc reperele majore ale activității RIS, subliniindu-se rolul central pe care această asociație l- a avut în afirmarea identității românilor din Serbia, în promovarea culturii și valorilor naționale, în consolidarea legăturilor spirituale dintre românii din Serbia și cei din România. Un text de sinteză care emană forță, idealism și realism.
În continuare, Avram Pau semnează un articol de referință pentru istoria spiritualității românești din Valea Timocului: „Două decenii de credință românească în Timoc. Prima biserică românească din Timoc – Malainița, construită de preotul Bojan Aleksandrovici”. Textul marchează aniversarea a 20 de ani de la ridicarea primei biserici românești în Serbia de Răsărit – un moment istoric și simbolic, o dovadă vie a dăinuirii și a curajului identitar.
Un amplu segment al revistei este dedicat Medalionului Eminescu 2025 – „Porni Luceafărul”, un eveniment cultural-literar și muzical organizat anual la Vârșeț de RIS, ajuns la a patra ediție.Prof. Natalia Stan, în articolul „Trăiri românești în spațiul sârbesc”, surprinde emoția profundă, ecoul cultural și semnificația profund românească a acestui omagiu adus poetului național. Prof. Ana Albu Savić vine cu o contribuție bilingvă remarcabilă – „Ecouri în limba sârbă. Luceafărul în oglindă sârbă” – o punte între două lumi și limbi, între Eminescu și universul slav. În același registru, articolele „Sub straua Luceafărului” și „Programul Medalionului Eminescu 2025” oferă detalii și culoare evenimentului. Denis Stratulat, în eseul „Porni Luceafărul – o călătorie literar-muzicală cu Eminescu în Serbia”, dă glas unei emoții colective, care transcende granițele.
Un alt text de interes este articolul „Suflet românesc la Cuvin”, semnat de prof. Ana Albu Savić, o evocare caldă și poetică a vieții culturale dintr-o localitate cu rezonanțe românești.
Codruț Aninca aduce în atenție o realizare importantă: activitatea Centrului Cultural „Cărașul” din Grădinari și parteneriatul educațional transfrontalier semnat cu RIS – un model de cooperare și afirmare a valorilor comune.
Rubrica „Femeia și poezia” oferă o incursiune în universul liric al Ilenei Ursu, autoare și traducătoare, într-un articol de Conf. univ. dr. Virginia Popovici – o pledoarie pentru creativitate feminină, sensibilitate și dialog cultural.
Un articol de excepție și inedit, semnat de Dr. Dorinel Stan, este intitulat „Poetul cu două umbre – Vasko Popa și rădăcinile românești: O lumină tainică în poezia unei voci europene”. Autorul propune o perspectivă academică și emoțională asupra identității duale a poetului, relevând filonul românesc profund în creația unei figuri marcante a poeziei iugoslave postbelice.
În rubrica „Puls românesc”, este prezentat Radio Trinitas, postul oficial al Patriarhiei Române, cu rol în păstrarea legăturilor spirituale ale diasporei.
Prof. Natalia Stan semnează o pagină emoționantă despre „Ziua Mondială a Pâinii”, sărbătorită de copiii români din Vârșeț – simbol al muncii, tradiției și solidarității.
Dr. Dorinel Stan aduce în atenție o nouă apariție editorială: Albumul monografic „Fizeș” (jud. Caraș-Severin), semnat de Viorel Cioloca și apărut la Editura RIS – o lucrare ce îmbină imaginea, documentul și lirismul local.
Călin Iorga, în articolul său „Haiducul Adam Duma – Neamțul. Ultimul haiduc al Banatului”, face o incursiune între legendă și istorie, readucând la viață figura unui haiduc mitic.
Rubrica „Zboruri românești peste timp” este marcată de un articol semnat de Natalia Stan: „Rândunica în literatura română – simbol, cântec și zbor etern” – o meditație lirică și documentată asupra unui simbol al românismului.
În paginile finale, este prezentată activitatea Societății Cultural–Artistice „Doina” din Alibunar, cu referiri la contribuția acesteia în primele două decenii postbelice.
Revista se încheie cu o Retrospectivă emoționantă a Medalionului Eminescu – „Porni Luceafărul”, un vis românesc împlinit în patru ediții – prin imagini și cuvinte care spun povestea unei comunități vii și creatoare.
Numărul 28 al revistei „Glasul Cerbiciei” este unul de referință. Prin conținutul bogat, echilibrul dintre istorie și actualitate, lirism și analiză, prin contribuțiile unor autori dedicați, revista confirmă statutul său de platformă intelectuală și spirituală a românilor din Serbia. O apariție editorială care respiră românește între Dunăre și Carpați.
Prof. Natalia Stan
