Zonele umede din Clisura Dunării au fost răvăşite în urma disfuncţionalităţilor apărute la barajul de la hidrocentrala Porţile de Fier I.
Grupul Ecologic de Colaborare Nera a realizat în 30 mai o monitorizare a stării biodiversităţii din Clisura de Sus a Dunării inclusă în Parcul Natural Porţile de Fier .
Alături de eterna poluare transfrontalieră cu deşeuri miniere de la iazul de decantare Tăuşan – Boşneag, al Moldomin, care îşi aşteptă sentinţa din partea Curţii Europene de Justiţie într-un proces în care UE a acţionat în instanţă Statul Român pentru refuzul de a stopa poluarea, în Clisura de Sus a Dunării a mai apărut în acest an un caz grav de agresiune împotriva mediului.
Este vorba de scăderea nivelului Dunării cu aproximativ 2,5 metri ca urmare a disfuncţionalităţilor apărute în ultimele luni la exploatarea barajului de la centrala electrică Porţile de Fier I – Đerdap.
Cel mai afectat este ostrovul Decebal de la Moldova Veche unde, la retragerea apelor Dunării, tone de peşti au murit imobilizaţi în vegetaţia acvatică de pe malul insulei.
În acelaşi timp a fost distrusă mini şi microfauna acvatică de pe zeci de hectare. În amonte au mai fost afectate zonele umede Pojejena – Divici şi insula Calinovăţ.
Până în prezent, ancheta Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor nu a oferit detalii clare în legătură cu acest grav eveniment ecologic de pe Dunăre. În acest an, cu ocazia comemorării Zilei Dunării, oficialii ar trebuie să ofere un răspuns credibil privind vinovaţii de cele întâmplate în zonele umede din Clisura de Sus a Dunării şi a măsurilor luate pentru a preveni asemenea evenimente.