By ris
Festivalul desfășurat în incinta Căminului Cultural din Straja s-a remarcat drept o manifestare cultural-artistică de excepție, reafirmând valoarea educației prin artă, a promovării tinerelor talente și a consolidării identității culturale. Cea de-a IV-a ediție a reunit câteva sute de participanți – elevi și tineri din diverse localități din Voivodina și România –, într-un eveniment competitiv de înaltă ținută, în prezența unui public numeros și entuziast.
Calitatea juriului, format din șapte personalități internaționale cu vastă experiență în domeniul artei, educației și literaturii, a conferit festivalului un prestigiu aparte. Evaluarea riguroasă și profesionistă a prestațiilor a adus un plus de credibilitate și a încurajat excelența în rândul concurenților.
Nivelul ridicat al programului artistic, diversitatea interpretărilor și profunzimea tematicii abordate de participanți reflectă un efort educațional constant, atât din partea elevilor, cât și a cadrelor didactice implicate. Prezența unor manifestări adiacente – precum expoziția plastică semnată de artistul Viorel Nicolaievici – a completat în mod inspirat paleta evenimentului, oferind publicului o veritabilă experiență culturală multisenzorială.
De asemenea, standurile Asociațiilor de femei din Straja, Vlaicovăț, Costei și Mesici au oferit o dimensiune comunitară importantă festivalului, subliniind rolul activ și susținător al societății civile în promovarea valorilor locale și a tradițiilor.
Festivalul „Dor de primăvară, dor de Eminescu” nu este doar o competiție, ci o pledoarie pentru frumos, pentru creație și pentru spiritul eminescian, care continuă să inspire generațiile tinere. Organizatorul principal, Asociația Românii Independenți din Serbia, merită întreaga recunoștință pentru viziune, organizare și dăruire, contribuind substanțial la consolidarea unei platforme culturale de referință în spațiul românesc și internațional.
Coordonatoarea evenimentului, Prof Natalia Stan
Primăvara n-floare dorul. Bogăția folclorului, varietatea lui, ne obligă să-l depistăm și să-l valorificăm cu mare atenție păstrându-i frumusețea și autenticitatea, având în vedere dinamica vieții culturale și nevoia de a asigura comunității locale accesul la folclor și la păstrarea valorilor cultural artistice. Dorința arzătoare a unui rating tot mai semnificativ a dus la vehicularea unor nonvalori, de la falsificarea în stil etno până la manele, de la dansul autentic la dansul sârbo- țigănesc. Căminele Culturale, prin contribuția coregrafilor bine pregătiți, pot contracara aceste nefaste influențe, opunându-le valori adevărate izvorâte din tradiții autentice și transpuse scenic în coordonatele unor exigențe interpretative, ca folclorul să dăinuie pentru a ne puteam păstra identitatea națională. La regalul folcloric pe care l am urmărit cu mare atenție la Festivalul „Dor de primăvară Dor de Eminescu” desfășurat în localitatea Straja din Serbia, am putut vedea caracteristicile jocului popular autentic din această zonă folclorică bine conturată, unde predomină în special horele, ardelenele, doiurile și brâurile. Am văzut hore dansate cel mai cel mai mult de toate formațiile prezente la festival, care se joacă în această zonă folclorică într-un tempo larg și într-o ținută și mișcare elegantă. Ardeleana este un dans de perechi care se diferențiază de la o zonă folclorică la alta, de la un sat la altul, atât prin conținut, formă, cât și prin felul în care este interpretată. Nu trebuie să ne îndepărtăm de sub zona de unde provine formația și să folosim stilul total diferite, de aceea coregraful trebuie să cunoască măcar din povestirile oamenilor, aspectul jocului din sub zona respectivă. Jocurile de doi sunt și ele îndrăgite în această zonă sunt jocuri de perechi cu un tempo mai alert care aici se joacă doar în timp adică fără tact. Țin să menționez că în zona Banatului de munte dansul de fete nu a existat. În desfășurarea dansului coregraful trebuie să fie atent în special la desenul coregrafic, la stil, varietatea figurilor, ritmul pașilor altfel se pierde aspectul de ansamblu. Prin dans acești copii minunați, pe care i-am văzut dansând cu atâta patimă la acest festival primesci niște învățături: responsabilitate, devotament, angajament, încredere în sine, traiul împreună în comunitate, fiindcă dansul nu este un moft, nu este o joacă, e o muncă titanică e în sufletul copiilor, și nu mai pleacă, el nu dispare niciodată, s-a născut în sat din veșnicie și a evoluat de la sine, și plămădit cu talent și dragoste pentru păstrarea identității noastre Sper ca acest festival în petrecerea anilor, să devină o fereastră larg deschisă către culoare, către frumos , către inimile oamenilor.
Maestrul coregraf NISTOR GHIMBOAȘĂ
Vă mulțumim din suflet pentru invitația la Festivalul „Dor de primăvară, dor de Eminescu” – Straja 2025. Ca de fiecare dată, totul a fost organizat impecabil, într-o atmosferă caldă și primitoare. Am plecat de acolo cu sufletele pline de emoție și bucurie. Fetița mea a fost extrem de încântată să urce din nou pe scenă și să recite poezie în fața unui public atât de receptiv. Aceste festivaluri sunt pentru ea nu doar o ocazie de afirmare artistică, ci și o adevărată sărbătoare a culturii și a primăverii. Ne bucurăm nespus că de trei ani consecutiv avem ocazia să participăm cu poezie la aceste frumoase evenimente organizate de Asociația Românilor Independenți din Serbia. Vă mulțumim că ne purtați mereu în gând și că ne oferiți șansa de a fi parte din această minunată poveste primăvăratică.
Învățătoarea Danijela Keta
În ziua de 4 mai 2025, a avut loc ediția a IV-a a Festivalului Primăverii, sub numele de ”Dor de primăvară / Dor de Eminescu”, loc de desfășurare fiind ales Straja, sat românesc aflat la circa 17 km distanță de Vârșeț.
Vizavi de sala căminului cultural unde a avut loc evenimentul, s-a putu admira și mini-expoziția de pictură a lui Viorel Nikolaevici, pictor deja consacrat din localitate. Alături de el a expus câteva lucrări și Emanuel Grivei, un tânăr artist în plină afirmare pe care l-am descoperit cu exact doi în urmă la Vârșeț în cadrul ediției a II-a a Festivalului mai sus amintit. Scriam atunci că Emanuel era un pictor promițător și iată că după doi ani el nu se dezminte și continuă să lucreze în acest segment al artelor. Neîndoios, vom mai auzi de el.
Festivalul propriu zis a acoperit mai multe secțiuni (cor-grup vocal, soliști și poezie), pe scenă defilând de la copii de grădiniță până la elevi de liceu.
A fost un regal al desfătării simțurilor, fiecare prestație fiind răsplătită cu aplauze pe măsură.
Un sincer și binemeritat ”Bravo !” atât copiilor cât și dascălilor care i-au îndrumat și coordonat.
Spectacolul a ținut peste 4 ore și se adeverește ceea ce scriam anul trecut, anume că seria aceasta de manifestări a dobândit caracterul de maraton.
Nu putem decât să felicităm familia Stan (Dorinel, Natalia și mezina Elena) pentru eforturile depuse și nădăjduim că Asociația ”Românii Independenți din Serbia” va da și pe mai departe dovadă de aceeași neostoită vitalitate.
Viorel Cioloca, poet și publicist din Timișoara
Am participat pentru a două oara la Festivalul dedicat Copiilor, sub denumirea „ Dor de primăvară, dor de Eminescu „. M- am simțit minunat printre copiii care iubesc sa cânte, recite și să danseze pe scenă. O lume a copiilor! Participanții au dovedit curaj, încredere și entuziasm, urcând pe scenă în fața unui public foarte numeros. Toți așteptam cu nerăbdare și bucurie programul Festivalului, care a fost foarte bine structurat, având conținut variat. Am trăit momente unice, deosebite, de înaltă trăire emoțională și sufletească. Festivalul „ Dor de primăvară, dor de Eminescu „, Ediția a IV -a, Straja 2025 a fost o sărbătoare de vis, plină de emoții, bucurie și mult talent. Folosesc prilejul să transmit și mulțumesc familiei Stan si Asociației Românii Independenţi din Serbia ( RIS) pentru tot ceea ce au realizat în beneficiul comunității românești din Serbia. Mult succes în continuare si noi realizări frumoase.
Ionel Cugia, actor profesionist la Teatrul „ Sterija „ din Vârșeț
Pentru mine personal, ca profesor, și pentru elevii mei, participarea la acest festival a fost foarte importantă. Dorim să mulțumim organizatorilor pentru invitație și pentru organizarea care a decurs impecabil pe tot parcursul zilei festivalului. Copiii au avut ocazia să socializeze, să se bucure de muzică și mâncare tradițională românească, precum și de versurile marelui poet Eminescu. Un succes deosebit pentru noi este faptul că am câștigat Marele trofeu al festivalului. Este deosebit de important pentru noi, deoarece este o dovadă că munca și efortul nostru este apreciate, că suntem vizibili, pentru că nu este ușor să pornim de la zero într-un spațiu în care limba română aproape s-a pierdut și să-i stimulăm pe copii să învețe limba română. Le mulțumesc organizatorilor, Asociației Românii Independenţi din Serbia pentru că au recunoscut acest fapt și pentru că au putut aprecia și vedea, cu câtă dragoste fac eu și elevii mei atâtea lucruri minunate.
Prof Ana Albu Savić din Cuvin
Festivalul,,DOR DE PRIMĂVARĂ, DOR DE EMINESCU ” a avut un program divers cuprinzând, tradițiile, datinile și graiul românilor ! Festivalul, reflectă autenticitatea și spiritul inegalabil al românilor de pretutindeni ! Un nivel artistic foarte înalt, bine struturat și organizat în ansamblu. Festvalul Copiilor români din Serbia, este deja cunoscut și dincolo de granițe, ceea ce il poziționează sus. Felicitări organizatorilor! Felicitări Asociației de interes obştesc Românii Independenți din Serbia.
Florica Nicoli, interpretă de muzică polulară
Plecând de la ideea că a aduce un omagiu marelui Eminescu, este un sinonim pentru integrarea în ceea ce prezintă grandoarea poetismului românesc, aceşti copii minunați, în calitate de participanți, au onorat audiența cu splendidele lor recitale, jocuri, cântece. Și-au dăruit sufletele lor curate unei munci asidue de creație artistică , pentru a se prezenta căt mai onorabil în fața celor prezenți la eveniment.
Petruț Lavinel , tehnolog din Vârșeț
Festivalul Primăverii „Dor de primăvară, dor de Eminescu” organizat de Asociația „Romanii Independenți din Serbia”, Ediția a IV – a care a avut loc în localitatea Straja, a fost o manifestare frumoasă unde au participat mulți copii care sau prezentat cu dansuri, grupuri vocale, soliști vocali și poezii. Acești copii din școlile cu predare în limba română și de data aceasta au dat dovadă de talent și bună pregătire, meritul cadrelor didactice. O astfel de manifestare este binevenită pentru a stârni interesul elevilor pentru artă și creație, dar și pentru a îndragi poeziile lui Mihai Eminescu. Cuvinte de laudă pentru organizatori și să ne vedem și la anul la o nouă ediție.
Înv. Lia Petri din Iancaid
