Istorie si culturaNoutăți

Descoperire arheologică extraordinară în Hunedoara

Este vorba despre descoperirea unei cetăți, dezvelită în timp ce se efectuau săpături pentru autostrada Sibiu – Nadlac. Situl aflat în Turdaș, județul Hunedoara, se întinde pe aproximativ 100 de hectare. Pe lângă zidurile cetății și ale caselor din interiorul ei s-au descoperit numeroase vase și statuete.
Datarea cetății ar putea soca. Deocamdata, s-a stabilit că primul oraș din Romanica este fosta colonie grecească Histria, intemeiata in 657 sau 656, in perioada desfasurarii Olimpiadei Grecesti cu numarul 33. Cetatea aceasta are, conform arheologilor, cel putin 6.200 de ani, fiind datata din 4.200 i.Hr.
De menționat este că tot în zona respectivă s-au descoperit în 1961 celebrele tablete de la Tărtăria, care contin o scriere asemănătoare cu cea sumeriană, numai că sunt cu cel puțin 1.000 de ani mai vechi. Indiciile tind să indice posibilitatea descoperirii uneia dintre cele mai vechi civilizații din Europa, poate chiar din lume.

Iar când este vorba de Sarmisegetusa, capitala Daciei din Munții Orăștiei, se spune că există sub aceste ruini ale fostei capitale o adevărată metropolă, întinsă pe 200 de kilometri pătrați, care așteaptă să fie scoasă la lumină de arheologi încă din anii ’90.

Templele dacice din Munții Orăștiei se numără printre cele mai importante vestigii ale istoriei României. Acum, sunt mai atractive însă pentru căutătorii de comori sau pentru yoghini decât pentru turiștii obișnuiți. Sub apăsarea timpului, din sanctuarele înălțate de strămoșii poporului român au rămas doar câteva ruine din piatră.

Asemenea orașului interzis Machu Picchu, așezarea cunoscută sub numele de Sarmizegetusa este încă învăluită în legendă. Cea mai recentă ipoteză este că acest loc, despre care s-a învățat la școală că a fost capitala statului dac, este doar o mică parte dintr-un oraș uriaș, de aproape 200 de kilometri pătrați.

O așezare cât Bucureștiul de astăzi

Povestea începe în 1993 când în România era demarată o amplă campanie de punere în valoare a cetăților dacice de la Grădiștea și de verificare a informațiilor vehiculate de istorici, potrivit cărora aici ar fi existat o metropolă comparabilă cu marile orașe ale lumii antice. Aceste cercetări, lansate de Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Culturii și Ministerul Cercetării, aveau drept scop delimitarea fizică a complexului de fortificații prin alte metode decât săpăturile arheologice.

Rezultatele, care nu au fost niciodată date publicității în mod oficial, sunt uluitoare. Astfel, fortificațiile nu reprezintă doar cetăți disparate, așezate pe culmile munților, ci un ansamblu compact, o vastă așezare militaro-civilă, cu mai multe nuclee, întinsă pe o suprafață aproape cât Bucureștiul de astăzi.

Fiecare terasă avea zid de apărare

Majoritatea vestigiilor sunt încă acoperite de pământ. Primele declarații ale persoanelor implicate în aceste studii au fost făcute de generalul de divizie Vasile Dragomir, într-o serie de articole apărute în presa vremii. Acesta spunea că descoperirea a fost făcută de armată, care căuta în zonele montane locuri unde puteau fi amenajate unități militare. Așa au fost descoperite construcțiile scufundate în pământ, dar și incintele subterane care i-au uluit pe cercetători.

Conform datelor din studiu, reședința regilor daci era situată pe masivul Șureanu, care coboară către est, nord și vest în Podișul Transilvaniei, între râurile Sebeș și Strei. „Fiecare înălțime a acestui munte a fost terasată de jos în sus. Fiecare terasă, care era locuită, era apărată de ziduri proprii. Pe culmi au fost construite una sau mai multe cetăți fortificate. S-a mers până acolo încât fiecare cvartal al unei aglomerații urbane mai mari era la rândul lui apărat de un zid propriu”, a scris Dragomir.

Doar 5% este scos la lumină

Faptul că așezarea dacică pe care o știm nu reprezintă decât o mică parte a metropolei vechi de peste 2.000 de ani este confirmat și de șeful sitului arheologic, profesorul dr. Ioan Piso. „Mai puțin de cinci la sută din ceea ce reprezintă Sarmizegetusa Regia a fost decopertat. E nevoie de un proiect amplu pentru dezvăluirea a ceea ce există aici”, a spus Piso. Cea mai incitantă ipoteză este însă că metropola din Munții Orăștiei cuprinde și o rețea de incinte subterane. În zona numită Vârtoape, pe o suprafață de aproximativ patru kilometri pătrați, există 75 de gropi conice, de diferite dimensiuni, unele cu diametre de până la 70 de metri.

Aparatele au detectat multe incinte paralelipipedice care comunică între ele precum camerele unei locuințe. Acestea ar fi spații naturale modificate de mâna omului. De la aceste incinte pleacă mai multe tuneluri către munții din apropiere, unele parțial prăbușite.

Unii cercetători sunt sceptici

Iosif Ferencz, cercetător științific la Muzeul Civilizației Daco-Romane, se arată sceptic în privința acestei ipoteze. „Cu siguranță la Sarmizegetusa Regia există fortificații terasate din vremea dacilor. Ele aveau rol de apărare și erau construite din lemn. Am fost și în acele incinte subterane despre care vorbea generalul Dragomir, dar ele nu sunt altceva decât peșteri care nu au nicio legătură cu tunelurile construite de mâna omului. Unele dintre ele sunt prăbușite, într-adevăr”, spune omul de știință. El adaugă că Sarmizegetusa este cea mai importantă pagină din istoria noastră, dar istoria nu înseamnă teorii conspiraționiste.

Dacii, yoghinii și braconierii

Până la rezolvarea enigmei, adepții Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut, fondată de controversatul Gregorian Bivolaru, consideră templul dacic din Munții Orăștiei un loc ideal pentru meditație. Yoghinii cred că aici se află o poartă de comunicare cu o lume paralelă.

„În complexul de la Sarmizegetusa, cel mai încărcat loc din punctul de vedere al rezonanței cu tărâmul Shambala este chiar «Soarele de­andez­it» sau discul solar. În zonă se remarcă o încărcare vitală cu totul și cu totul excepțională, evidențiată și de dimensiunea mult peste medie a arborilor și a vegetației din jurul sanctuarului dacic”, se arată pe pagina oficială de internet a MISA.
Sursa: adevarul.ro

You may also like

Comments are closed.