By ris
La sfârșitul secolului XIX în Vârșeț trăiesc în jur de 300 de români. Începutul secolului XX este marcat de o puternică migrațiune a românilor spre Vârșeț, aci venind numeroase familii din satele învecinate dar și din localități îndepărtate (Uzdin). Astfel, deceniul al doilea al secolului trecut, în Vârșeț trăiesc 1235 de români.
Lipsa școlilor în limba maternă a făcut ca mulți dintre românii vârșețeni să își piardă identitatea națională și să se depărteze de origini. Astfel, consolidarea parohiei ortodoxe la Vârșeț la începutul secolului XX și construirea bisericii au făcut ca românii din Vârșeț să nu se simtă abandonați ci, dinpotrivă, a fost o încercare de a-i uni. Odată cu biserica, ia naștere și primul cor bisericesc român din oraș.
În anul 1912, la inițiativa intelectualilor și a angajaților Băncii »Luceafărul« din Vârșeț, ia naștere un cor mixt, alcătuit, în primul rând, din angajații acestei Bănci.
Repetițiile aveau loc în incinta Băncii. Primul dirijor a fost Fridrih Renger. Corul apare pentru prima dată pe 23 mai 1913 cu ocazia sfințirii bisericii din Vârșeț. Liturghia a fost slujită de P.S. Miron Cristea, episcopul de atunci al Caransebeșului și viitorul patriarh al românilor. Primul război mondial întrerupe temporar activitatea corului.
După primul război, corul își reia activitatea (probabil în anul 1922). Prima dovadă despre o apariție în public a corului o avem pe 29 ianuarie 1928. Atunci, s-a săvârșit în biserica din Vârșeț un serviciu divin cu ocazia plecării preotului Adam Fiștea într-o altă parohie. Părintele Fiștea a fost și dirijorul corului astfel că, la plecarea lui, vorbește în numele corului, președintele acestuia G. Mihailov, mulțumind preotului Fiștea pentru activitatea lui în domeniul corului și a băncii române. Părintele primește, drept semn de recunoștință, un ceas de perete și tot cu această ocazie este ales »conducător de onoare al corului«.
Biserica Ortodoxă Română din Vârșeț
În același an (1928), pe 4 octombrie, la Vârșeț sosește P. S. Iosif Trăian Bădescu, episcopul Caransebeșului. În gara din Vârșeț este întâmpinat de preotul Traian Oprea, reprezentanții locali, oficialități… Este prezent corul mixt al bisericii din Vârșeț și corul bărbătesc din Coștei. Pe parcurs, în drum spre biserică, procesiunii se alătură încă 12 coruri și tot atâtea fanfare, transformând vizita înaltului oaspete într-o adevărată sărbătoare. Urmează din nou o perioadă de pauză. Corul își suspendă activitatea din lipsa dirijorului (plecarea dirijorului Fiștea). Timp de un deceniu nu există mărturii despre o activitate a corului vârșețean. În sfârșit, pe 30 august 1938, la ospătăria »Țăranu« din Vârșeț, un grup de intelectuali, printre care preotul Adam Fiștea, deputatul Alexandru S. Butoarcă, pr. Gruia Roșu Milan Vlajić – directorul școlii de muzică și alții, a convenit reînființarea corului bisericesc român. A fost ales dirijor Silvius Miclea, de altfel secretar la Școala de Muzică din Vârșeț. S-a alcătuit și o listă cu 46 coriști: 23 bărbați și 23 femei. Prima apariție în public a avut loc pe 31 decembrie 1938 când se aranjează o petrecere și o cină comună cu ocazia Revelionului. Corul intonează „La mulți ani”, prestația lui apreciind-se drept foarte bună.
Al doilea război mondial avea să oprească activitatea corului pe un timp îndelungat. Perioada care a urmat și toate capriciile ei s-au resimțit mult prea bine în oraș. Nu s-a mai putut înjgheba un cor la Vârșeț atâta timp cât biserica era, decenii în șir, frecventată de 10-20 credincioși.
După aproape cinci decenii, apare inițiativa reînființării corului. Astfel, la începutul anului 1986, câțiva entuziaști preiau sarcina grea de a pune din nou pe picioare un cor bisericesc la Vârșeț. În luna februarie este înființat, sau reînființat, corul care de ceastă dat este bărbătesc. Primul îndrumător al corului a fost protopopul Moise Ianeș. La scurt timp cârma corului o preia învățătorul Gheorghe Nicolaevici care, de-a lungul timpului, a mai avut experiența unei munci cu ansamblul coral. Coriștii vin zilnic la repetiții și reușesc să învețe integral piesele Liturghiei de Ioan Vidu. Repetițiile aveau loc în sala Vicariatului (Episcopiei) iar mai târziu în sala corului, recent construită.
Pentru prima dată, corul interpretează integral Liturghia de ziua Înălțării Domnului, în anul 1989. De atunci și până astăzi, corul participă cu regularitate la toate slujbele din duminici și sărbători. În ultimii ani, corul a participat în câteva rânduri la serbările prilejuite de „Ziua ortodoxiei” fiind invitat de episcopul sârb și obținând chiar două diplome de recunoștință. Corul mai participă, în câteva rânduri, la aniversarea hramului bisericii din Nicolinț, la pelerinajele organizate cu ocazia „Zilei Crucii” la Srediștea Mică, colaborând și cu corul din Coștei.
Învățătorul Gheorghe Nicolaevici a dirijat corul timp de trei ani. Din pricina neînțelegerilor, el renunță la conducerea corului, lăsând-o pe seama cantorului Damaschin Banda, un inimos membru al formației. Dl Banda reușește să ducă în spinare toate greutățile pe care le are cârma unui cor bisericesc. Cu toate acestea, în ultimul timp, corul se reînprospătează cu forțe noi pe care coriștii le primesc cu brațele deschise. Totuși, se resimte lipsa unui dirijor în adevăratul sens al cuvântului, care să transforme corul bisericesc din Vârșeț într-un ansamblu de care să fim mândri.
Eugen Cinci
