Un nou început pentru românii din Timoc

Românii din Valea Timocului, regiune situată în estul Serbiei, au trăit la începutul lunii un moment pe care multă lume l-a calificat ca fiind unul istoric – după aproape 200 de ani, copiii românilor timoceni au șansa să învețe limba română. Mai exact, în 13 școli din comunele Bor, Zajecar și Nigotin, au fost deschise în mod oficial cursuri de limba română cu elemente de cultură națională – un proiect pilot, în cadrul căruia, câteva sute de copii vor participa, timp de două luni și jumătate, la cursuri de limba română. Începând cu 1 septembrie, acolo unde vor exista solicitări, această disciplină ar urma să fie introdusă în programa școlară.

Etnicii români din Timoc speră că acesta este începutul recunoașterii lor ca minoritate românească și susțin că vor continua să depună eforturi pentru ca drepturile lor să fie respectate de către autorități pe întreg teritoriul Serbiei. Următorul pas important pentru românii timoceni ar fi obținerea unui succes la alegerile pentru consiliile minorităților naționale. Prin urmare, anul viitor, românii din Timoc speră să preia controlul Consiliului Național al Minorității Române. Am discutat pe această temă cu Bojan Barbucic (Boian Bărbuță), președintele organizației Inițiativa Românilor din Serbia (IRS), înființată recent pentru a veni în sprijinul comunității românești.

După aproximativ un an de zile, Inițiativa Românilor din Serbia a fost înființată, are statut juridic și este înregistrată în mod oficial pe teritoriul Serbiei. Câți membri are în prezent IRS?
Bojan Barbuțici: Deocamdată, IRS are câteva sute de membri înscriși, însă vrem să devenim o organizație și mai puternică, să atragem circa 15 asociații românești, după care să ne transformăm într-o federație, păstrându-ne denumirea. Astfel, sperăm să ni se alăture cel puțin 20 de organizații ale românilor din Serbia.

Membrii Inițiativei sunt doar din Valea Timocului sau și din alte regiuni ale Serbiei?
BB: Avem membri atât din Timoc, cât și din Voivodina. Ne propunem să acoperim întreg teritoriul Serbiei unde avem români, toate localitățile românești.

Cum a fost primită de românii timoceni această nouă organizație și care este scopul principal al înființării ei, în condițiile în care în Serbia mai există asociații românești?
BB: IRS este ceva nou pentru comunitatea noastră românească și, bineînțeles, a fost primită destul de bine de către românii noștri.Vrem să devenim o adevărată adunare a românilor din Serbia, să fim recunoscuți de către autoritățile de la București și, nu în ultimul rând, să obținem controlul Consiliului Românilor, de la Novi Sad. Ne dorim ca toată colaborarea Belgradului cu românii de aici să se facă prin intermediul nostru, să avem oameni care să facă ceva folositor pentru neamul românesc de pe teritoriul Serbiei. Totodată, intenționăm să cerem României să ne ofere posibilitatea de a obține cu ușurință cetățenia română.

Contați pe sprijinul Bucureștiului în ceea ce privește derularea unor proiecte în interesul comunității românești din Serbia?
BB: Am depus deja trei proiecte la Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, împreună cu frații noștri români din Voivodina și suntem în așteptarea unui răspuns. Primul proiect se referă la sprijinirea activității IRS de a identifica numărul exact al etnicilor români din Serbia, verificând baza de date a fiecărei primării. De asemenea, vrem să ne pregătim pentru alegerile Consiliului Național al Românilor, care vor avea loc anul viitor. Vom deschide trei birouri ale IRS în Timoc și trei în Voivodina, pentru ca munca noastră în acest sens să fie cât mai eficientă.
Al doilea proiect prevede organizarea unui număr de evenimente, printre care și Festivalul de Folclor al Copiilor, în Timoc și Voivodina. La evenimente vrem să invităm artiști români atât din Serbia și din România, cât și din alte țări unde există comunități românești. Vrem să arătăm tuturor cum se vorbește la noi limba română și cum sunt păstrate tradițiile noastre strămoșești.
Cel de-al treilea proiect depus la București se referă la sprijinirea mass-media de limba română din Serbia. Mai exact, este vorba despre înființarea unui ziar, “Cuvântul Românesc”, care ar urma să apară la Vârșeț și să fie distribuit în toate zonele în care există români.

Românii din Timoc au un nou consul, la Zajecar (Zăiceari). Este utilă deschiderea acestui consulat în Valeea Timocului?
BB: Ne punem speranța în sprijinul acestei noi reprezentanțe diplomatice și în înțelegerea domnului consul Iulian Nițu, cu care avem deja o colaborare foarte bună. Acum avem, practic, o cale mai ușoară de comunicare cu autoritățile de la București. Sperăm să reușim să elaborăm împreună o strategie pentru comunitatea românească din Valea Timocului.

Ați fost recent în unele localități din Timoc, unde copiii au început să învețe limba română. Ce ne puteți spune despre introducerea orelor de română în școli, proiect calificat de autoritățile române care au vizitat Timocul drept un pas istoric pentru comunitatea românească de aici?
BB: Deocamdată, este un proiect pilot, însă, într-adevăr, este un mare pas pentru românii noștri timoceni. Vă spun sincer că nu ne așteptam să existe atât de mulți copii care să vrea să studieze limba română. În prezent, avem câteva mii de copii care își doresc să învețe limba română. Pentru noi, acest număr atât de mare este o surpriză la care nu ne așteptam. Este un început promițător.

De unde această deschidere din partea Belgradului?
BB: Au contat intervențiile și vizitele lui Knut Vollebaek, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale. De asemenea, contează foarte mult presiunile care vin din România. Cu cât există mai multă presiune în acest sens, cu atât este mai eficientă activitatea în domeniul respectării drepturilor noastre. Este important să beneficiem de sprijinul Bucureștiului.
Sergiu Dan

%d blogeri au apreciat: