Din istoria morilor de apă

  Moara cu „Cindă” Referitor la morile de apă cu ciutură în Banat, există numeroase urme scrise, carem confirmă prezența lor din secolul al XIV-lea. Într-un inventar al moșiei Valea din Caraș-Severin, din 1377, printre bunurile imobile este menționată și o moară cu palete. În următoarele decenii sunt pomenite morile pe apa Bârzăvii și pe…

Citește mai mult

Ctitoria și denumirea monahală de Srediștea Mică în documentele vremii

În Banat, mănăstirile au avut o însemnătate deosebită pentru viața credincioșilor. Între ele, un rost de seamă a avut mănăstirea Srediștea Mică din localitatea cu același nume, așezată la sud-est de Vârșeț, la o distanță de 12 km, între șapte dealuri. Prima atestare documentară a localității Pârneaora cu denumirea Serdahely, apare la 1355 în Registrul…

Citește mai mult

Neamul Buligă – doinitori legendari

  Vichentă Buligă s−a stabilit cu familia sa la Srediștea Mică, la începutul secolului XIX−lea. Vestitul neam lăutăresc de la Pârneaora își trage originea din Arad. Denumirea „Buligonii” a orchestrei lăutărești este în fond numele de familie, știut fiind că majoritatea membrilor erau din această familie, adică în total cinci. Urmașul lui Vichente, Petru a…

Citește mai mult

Populația teritoriului monahal srediștean în secolul al XVIII-lea

  Există undeva în Banatul istoric o intersecție side­rală, o axilă impene­tra­bilă, unde pământul, cerul și na­tura însăși se înșurubă în timpul sacru, dând sens veșniciei și con­sistență credinței precarului nostru prezent. Locul acesta se nu­mește Mănăstirea din Srediștea Mică – Pârneaora….

Citește mai mult