Se poate menține învățământul nostru?

A oferi o imagine, măcar generală asupra învățământului cu limba de  predare română din Banatul sârbesc, este o întreprindere chiar destul de dificilă atât în ceea ce privește selecția problemelor mai importante cât și din punctul de  vedere  al prezentării și comanteriului acestora

Dar, în dorința de a prilejui  un contact cât mai apropiat cu aspectele și caracteristica lor, vom încerca să oferim numai unele din acestea, pe care le considerăm mai importante și mereu actuale, vrednice de a reveni  în repetate  rânduri asupra  lor.  Ele  pot  fi reluate, regândite și adâncite din diverse  puncte de vedere, aruncând o nouă lumină asupra evoluției lor, în contextul noilor considerații și a noilor  informații.
Considerăm că idea centrală a tuturor dezbate­rilor, analizelor și concluziilor noastre cu privire la învățământul românesc din Banatul sârbesc, este drumul descendent din câteva puncte de vedere. Cauzele sunt multiple și diferite. Școala în general, considerăm noi, își pierde treptat prestigiul și valoarea de odinioară, dacă avem în vedere că ea era cândva unul din stâlpii culturii sătești și a neamului românesc de la noi. Dacă ea a înregistrat progrese, cel puțin din unele puncte de vedere și în unele perioade de dezvoltare și activitate, astăzi școala noastră se confruntă cu multe greutăți. Unele însă se pot solu¬ționa, elimina sau frâna în manifestările lor negative; altele, spre regretul nostru, nu.
Nu intenționăm și nici nu credem că este posibil și nici chiar necesar, a face o gradație a problemelor noastre școlare, nici după criteriul dificultății lor și nici după un oarecare alt principiu. Dar de timp îndelungat, chiar de câteva decenii, una din problemele devenită poate cea mai actuală, prin gravitatea și chiar imposibilitatea soluționării ei, este cea demografică, în special elementul natalității. De aceea ne vom referi mai îndeaproape la aeest aspect.
Școlile localităților noastre își recrutează elevii din mediul rural unde   funcționează o  școală.
Organizarea unei școli din acest mediu, di­mensiunile  și  structura ei, sunt determinate, în cea mai mare măsură, de fenomenul demografic.   Anume, numărul de elevi dintr-o  asemenea școală sătească reprezintă unul din factorii cei mai importanți  în existenta ei. Dar, școlile noastre, în care   învățământul se  desfășoară  în limba română,  nu mai  au o  populație  stabilă și omogenă.   Însă, numărul de elevi este influențat și de alte  elemente demografice, cum sunt: dinamica populației  localității, populația activă și pasivă existentă  în mediul rural, distrubuția populației satului pe  vârste  și profesii, situația sanitară, mortalitatea, mobi­litatea și migrațiunile  spre oraș  sau străinătate  și   în special natalitatea populației. Localitățile  cu populație  românească sau cu o populație mixtă,   în  ultimele  decenii,   se  caracterizează printr-o migrațiune mare de  la sat  spre oraș  și în special spre străinătate, fenomen cu urmări grave  asupra numărului de  școlari.
Dintre fenomenele demografice, natalitatea este cea care  influențează în mod direct numărul de  copii din  învățământul nostru. În  ultimii  50 – 60 de  ani, natalitatea satelor noastre a manifestat tendințe accelerate de scădere. O natalitate tot mai mică a dus și  la reducerea numărului de elevi.  Dar fenomenul acesta are un trecut cu mult mai îndepărtat. S-a menținut, anume, mentalitatea familiilor noastre de țărani bănățeni de a avea unul sau eventual doi copii, pentru a se  păstra moșia în mod  integral și a evita fărâmițarea ei.  Există și alte  cauze, tot  atât de  importante și caracteristice  care  determină reducerea numărului de elevi din învățământul cu predare în limba română.  Amintim aici două:  căsniciile mixte și trecerea elevilor în clasele cu limba de  predare nematernă.

Ne întrebăm, însă, ce măsuri se pot  lua pentru a frâna, pe  cât   posibil, scăderea numărului de elevi și dispariția claselor cu limba de  predare  romană?
Este nevoie, mai întâi, de mobilizarea tuturor factorilor direct și indirect  angajați în activitatea școlară și interesați de învățământul românesc din Banatul sârbesc.
Astfel, cea mai importantă sarcină revine cadrelor didactice, în primul rând  învățătorilor din clasele  primare /I –  IV/. Învățătorii  trebuie  să se angajeze în atragerea copiilor spre învățământul cu predare în  limba română.   În contactele  directe cu familia se  va explica avantajele frecvenței claselor românești pentru  însușirea corectă și deplină a limbii materne, care în etapa aceea de 7  ani încă este  departe de  a fi constituită  într-un  sistem lingvistic format  și  închegat. Cu unii directori de școală se pot organiza convorbiri în vederea explicării pericolului dispariției învățământului  în limba română și  în final al școlii dacă nu se asigură existența pe viitor a claselor și secției românești.
Apoi, profesorii de limbă română (acolo unde există școli centrale cu 8 ani), sprijiniți și de celelalte cadre didactice sunt cei mai chemați să explice părinților rolul și funcția lingvistică a  limbii ca mijloc  de  comunicare  a copiilor  în limba maternă, pe care  nici o altă limbă  străină nu se poate baza și dezvolta, dacă aceasta nu este  definitiv  însușită, proces ce  se încheie (dar nu  definitiv) cu terminarea celor opt clase  generale în limba maternă.   Decizia finală în opțiunea (hotărârea) limbii învățământului care  va fi frecventat  de  copiii  lor  (romană sau sârbă) aparține  părinților. Ei trebuie  să înțeleagă bine interesul  pedagogic și etnic al  studiului temeinic a limbii materne din partea co­piilor și  tinerilor.
Un rol important  poate  avea și Comunitatea Locală dintr-un sat. Prin intermediul membrilor ei se exercită o influență asupra opiniei  publice din localitate (în primul rând asupra părinților) prin convorbirile directe sau alte modalități de a explica importanța menținerii școlii în mediul rural pentru viața culturală și  socială a populației locale. Apoi, în fiecare localitate cu populație de etnie română există asociații culturale și organizații civice și  politice care, la rândul lor, pot veni în sprijinul menținerii învățământului cu predare în limba română. Și aceștia  pot  aduce în fața părinților și a celorlalți săteni, argumente culturale, sociale  dar și economice. Adunările  acestor asociații și organizații locale, pe lângă celelalte  puncte la ordinea de  zi,   pot cuprinde  și puncte de discuție  pe  linia  situației școlii  din  sat.
O  funcție  importantă în menținerea școlilor și a secțiilor afiliate cu predare în limba română din Banatul sârbesc, pot avea și filialele Comunității Românilor din Serbia. Rolul C.R.S. și  a formelor ei de activitate locală este mare, deoarece  au obligația, printre altele, să se ocupe de menținerea, afirmarea și dezvoltarea minorității române din Serbia.
Această obligație include, ca una dintre cele mai importante laturi ale ei, menținerea și a  învă­țământului cu predare în limba română.  Tocmai de  aceea angajarea directa a filialelor C.R.S. și a  fiecărui membru este o  sarcină  eternă dar și un drept, în efortul nostru pentru menținerea limbii materne prin  intermediul  învățământului.
Consiliul Minorității Naționale Române, în ansamblu și în special prin intermediul Departa­mentului  pentru  învățământ trebuie   să se  angajeze  din plin, pe  lângă toate celelalte activități programate, în luarea de măsuri necesare în sectorul împiedicării reducerii numărului  de  elevi   în clasele generale  românești.  Membrii Departamentului sunt cadre didactice care trebuie să-și asume res­ponsabilitatea și angajamentul în domeniul învă­țământului.
În fine, dar nu mai puțin important, presa, radioul și televiziunea în limba română sunt mijloace de informare care pot cuprinde, în programele lor și  teme cu privire  la situația  învățământului românesc din punctul de vedere în discuție și mai ales în oferirea de explicații despre avantajele lingvistice și  pedagogice – psihologice ale studiului școlar în limba maternă, cel  puțin la nivelul  învățământului general.
Toate  cele menționate mai  înainte  sunt posibile de realizat numai dacă există un consens în întreaga populație și a tuturor factorilor din localitățile rurale și  urbane cu populație de  naționalitate  română.
dr. Trailă  Spăriosu

%d blogeri au apreciat: