Soarta clădirii Luceafărul din Vârșeț

Spiritul românesc bântuie în casa pustie Nici azi, anul Domnului 2015, soarta celei mai impozante clădiri românești ”Luceafărul” din centrul Vârșețului, orașul spiritualității române, nu este elucidată și nu se prevede viitorul ei, în ciuda eforturilor depuse de organizațiile românești, în primul rând ale Comunității Românilor din Serbia, privind retrocedarea și întoarcerea acestui imobil în…

Citește mai mult

Ctitoria și denumirea monahală de Srediștea Mică în documentele vremii

În Banat, mănăstirile au avut o însemnătate deosebită pentru viața credincioșilor. Între ele, un rost de seamă a avut mănăstirea Srediștea Mică din localitatea cu același nume, așezată la sud-est de Vârșeț, la o distanță de 12 km, între șapte dealuri. Prima atestare documentară a localității Pârneaora cu denumirea Serdahely, apare la 1355 în Registrul…

Citește mai mult

Din viața și activitatea lui Simion Drăguța – fiu al satului bănățean de la codru

Simion Drăguța, scriitor și ziarist s-a născut la 18 septembrie 1920, într-o familie de țărani din satul Mesici și a pășit în lumea umbrelor în anul 1993. Fiu al satului bănățean de la codru, Simion Drăguța, „face parte din acele spirite luminate ale satelor noastre, care prin ambiții și eforturi au încercat, iar unii au…

Citește mai mult

Conexiuni între arta muzicală românească, bănățeană și cea europeană

  În muzica românească, procesul constituirii unei muzici modale, cu trimitere la specificul folcloric, a durat aproape un secol. Dacă primii compozitori (Flechtenmacher și Caudella) au folosit pentru armonizarea melodiei populare acordica trisonică și raporturile funcționale ale armoniei clasice și romantice, prin Gavriil Musicescu apar primele intenții de armonizare modală, constând în principal în manevrarea…

Citește mai mult