ÎNFIINȚAREA PARTIDULUI ROMÂN DIN BANATUL IUGOSLAV, 1923

Partidul-romanesc
Impozantă adunare a Partidului Român la Coștei cu ocazia campaniei electorale, 1923

 
La poporul nostru a existat dintotdeauna dorința de organizare politică, respectiv de înființare a unui partid național propriu în cadrul căruia să poată să-și articuleze interesele naționale și de altă natură. Deși această dorință și idee erau mereu prezente, comparat cu alte națiuni de pe meleagurile noastre, care au înființat partide  încă în anul 1918, la poporul român din Banatul sârbesc acest lucru s-a petrecut abia pe data de 10 februarie 1923, când, la Alibunar, s-a desfășurat Marea Adunare de constituire, respectiv Congresul pentru înființarea Partidului Românilor din Banatul sârbesc.
La adunare au participat peste 500 de delegați din aproape 30 de localități cu populație românească.
În acea zi, Alibunarul era în sărbătoare. Alături de reprezentanții oficiali din satele noastre, la manifestare a neamului, au luat parte și corul bărbătesc, corul mixt și fanfara din Coștei, prezentând un bogat program și stârnind momente deosebite la toți cei prezenți. La Alibunar a fost numit Comitetul Partidului Român în fruntea căruia era avocatul dr. Ioan Jianu din Ali­bunar. În cadrul lucrării Con­gresului, a fost adoptat Pro­gramul Partidului Român, alcătuit din cinci capitole importante: Politica externă, politica internă, politica agrară, politica culturală și politica economică.
Tot cu această ocazie a fost adoptată hotărârea de înființare a ziarului „Graiul românesc” drept organ al Partidului Român.
Statutul Partidului a fost adoptat în ședința Comitetului Central al Partidului Român. În cele din urmă a fost adoptată șilista candidaților de deputați în Parlamentul Iugoslaviei, care urma să fie verificată la ale­gerile parlamentare din 18 martie 1923. Pe lista candidaților de deputați, pe lângă purtătorul listei – avocatul Ioan Jianu, figurau următoarele persoane din diferite cercuri: cercul Alibunar și Biserica Albă – dr. Aurel Novac, suplent Milan Gean, comerciant din Alibunar. Cercul Becicherecul Mare: Vasile Bun­da, econom din Cuvin, suplent Voia Iovanovici, economist din Seleuș; cercul Vârșeț și orașul Vârșeț: Alexandru Guga, preot din Coștei, suplent dr. Nicolae Popovici; cercul Covăcița și Cuvin: Ștefan Po­pa, preot din Seleuș, suplent Victor Popo­vici din deliblata; cercul și ora­șul Panciova: Gheorghe Șdi­cu, preot din Seleuș, suple­nt Pavel Gașpar din Satu Nou.
Imediat după desfășurarea Congresului de la Alibunar, în toate satele din Banatul sâr­besc unde au fost români a început o activitate vie de înființare a organizațiilor locale ale Partidului Român, adică a început o mare campanie electorală organizată de Comitetul central al Partidului.
La Coștei, satul fiind unul din primele din Banatul sârbesc în care s-a înființat organizația locală a Partidului Român, comitetul local a fost alcătuit din: președinte Victor Trailovici, preot; vicepreședinți Alexandru Gugă și Mircea Iencea Martin; secretar Traian C. Selejan; membrii – învățătoarea Maria Lațcu-Varga, Avram Străin-Beba, Mircea Șchiopu, Iosif Micu, Alexandru Maiogan, Nicolae Țera-Boboloș, Chirilă Păuța-Neica, Ion Liuba, Ion Oșteanu, Gheorghe Maleta, Avram Maleta și Maxim Prodan.
Partidul Român în fruntea căruia se afla avocatul Ioan Jianu, cu ajutorul membriilor Comitetului central, de altfel intelectuali, cărturari și țărani fruntași, a organizat în cele peste 21 de localități din Banatul sârbesc în care trăiau români, adunări la care s-a promovat programul Partidului. Aceste adunări se desfășurau într-o atmosferă de mare sărbătoare la care au luat parte aproape toți cetățenii satelor respective, manifestându-și în felul acesta bucuria și interesul.
În cadrul campaniei electorale, cu ocazia organizării adunărilor în preajma alegerilor au fost prezentate programe cultural-artistice. Cu această ocazie, la Coștei a fost ținută cea mai impozantă adunare la care, pe lângă fanfară, cor, dansatori, secția de teatru, să­tenii ospitalieri și îndeosebi femeile frumos îmbrăcate în costume naționale bogate, au luat parte și câteva sute de cetățeni din satele învecinate precum din Voivodinț, Iablanca, Sălcița și Mesici. Cei o sută de călăreți din Voivodinț, în frunte cu bravul lor vătaf veniră să dea dovadă că sunt alături de frații lor.
În urma acestui eveniment de la Coștei, în articolul publicat în ziarul „Graiul românesc” nr. 2 din 1923, semnat de protopopul Vârșețului Traian Oprea, printre altele stă constatarea că „aici nu trebuia să vorbești, aici să simți trebuia”, drept dovadă de prezența unui sentiment deosebit de care erau copleșiți cei prezenți.
Alegerile din 18 martie 1923 s-au soldat cu un număr de 7.059 de voturi, pe care le-a obținut Partidul Român, iar dr. Ioan Jianu din Alibunar a fost ales deputat în Adunarea Națională a Iugoslaviei.
Partidul Român a urmat să existe timp de aproape 15 ani, până la alegerile din 11 noiembrie 1938, desfășurând o activitate mai mult sau mai puțin reușită, în dependență de activitatea organizațiilor locale de partid.
V.T.S.

%d blogeri au apreciat: