Înălțarea Sfintei Cruci

crucea-caraiman1

TRADIȚII, OBICEIURI și LEACURI din BĂTRÂNI

 

Înălțarea Sfintei Cruci este singura sărbătoare creștină în care se ține post, credincioșilor fiindu-se interzis de religie să consume alimente de origine animală duminică, 14 septembrie.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălțarea Sfintei Cruci se cinstește în ziua de 14 septembrie cu post pentru că aduce aminte de patimile și moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morții și păcatului. Credincioșii nu au voi să mănânce de dulce în această zi.

Pentru că e un moment de pocăință, în această zi mare se ține de preferat post negru. Cel ce se roagă și ține post negru se vindecă de boli.

Ziua Crucii este consideară dată ce vesteste sfârșitul verii și începutul toamnei. Calendarul popular consemnează aceasta zi și sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui. Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase și sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că șerpii și alte reptile încep sa se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că șerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiții, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micșunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori și busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii și a fi sfințite. Plantele astfel sfințite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar și la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfințit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea parul, și la streșinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Tot în această zi, în Bucovina , oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfințit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

 

 

Ce s-a întâmplat cu crucea lui Iisus?

 

 

Legenda spune că mama împăratului Constantin, Elena, a găsit crucea la Ierusalim și a împărțit bucăți din acel lemn sfânt liderilor religioși din Ierusalim, Roma și Constantinopol.

Multe biserici susțin că posedă relicve din așa-zisa „cruce adevărată”, însă autenticitatea acelor obiecte nu este recunoscută de mulți clerici și cercetători. Teologul protestant John Calvin spunea: „Dacă toate bucățile pe care am putea să le strângem (de la acele biserici, n.r.) ar fi adunate într-un singur loc, ar forma o grămadă mare cât o corabie”.

Sursa: libertatea.ro

%d blogeri au apreciat: