In memoriam: Aurel Mioc

Aurel-MiocAurel Mioc s-a născut la 3 decembrie 1932, la Coştei. Şcoala Generală a făcut-o în satul natal, iar cea secundară în Vârşeţ, urmând tot în acest oraş şi Şcoala Normală, pe care o termină în anii 1952/53. Se angajează ca învăţător în Sălciţa (1953/54), apoi în anii 195/56 îşi face stagiul militar la Zagreb. După întoarcerea sa din armată, la cererea sa, este angajat în localitatea natală, Coştei, între anii 1956-1962, lucrând la Şcoala cu opt ani „Coriolan Doban” din această localitate. În anul 1962 concurează la Şcoala cu opt ani din Vladimirovaţ, unde se angajează ca învăţător.
În perioada respectivă înscrie studii de instrucţie tehnică a Novi Sad, pe care termină în 1964 şi lucrează ca profesor până la ieşirea sa în pensie (din cauza bolii sale cardiace), în anul 1986. De atunci şi până la trecerea în nefiinţă a trăit în oraşul Vârşeţ.
Activitatea literară a lui Aurel Mioc începe în Şcoala Normală, prin anul 1948, când citeşte prima sa poezie în cadrul Cenaclului literar al elevilor. După aceea, din cauza conflictului cu profesorul său de limba română, intră într-o decepţie totală, şi până în 1962, Aurel Mioc n-a scris nimic. Abia mai târziu, a reînceput să scrie şi a debutat editorial în anul 1998 la Editura „Libertatea” din Panciova, cu volumul de versuri „Noduri de ceaţă”, editură la care a publicat apoi toate volumele sale de poezii.
LA Editura „LIBERTATEA” a publicat următoarele titluri de carte: NODURI DE CEAŢĂ, versuri (1998); FIRUL APEI, versuri (2001); LENT DUNĂREA MOARE, versuri (2002); PULSUL TĂCERII, versuri (2004); ADEVĂRUL CU RIDURI,  versuri (2006).
Ziua de 15 iunie este ziua trecere în nefiinţă a eternului Eminescu. Tot în această zi şi tot spre eternitate s-a îndreptat şi poetul nostru Aurel Mioc.
Ne rugăm lui Dumnezeu să odihnească cu drepţii sufletul său, în lumina Împărăţiei Cerurilor, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, iar familiei îndoliate şi tuturor celor care l-au iubit şi preţuit să le dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.

Aurel Mioc, schiță de portret realizată de pictorul Alexandru Pascu
Aurel Mioc, schiță de portret realizată de pictorul Alexandru Pascu

 

Aurel Mioc – Ploaie albastra

Ei şi ce dacă mă duc
acolo unde se întregesc gândurile
într-o ploaie albastră
unde mi se curmă durerea
pe braţele miracolelor
de pe marginea hrisoavelor
câteodată prin spatele lor
ca o spumă albă
unde-mi vor atinge piscurile
norii
din ochii lor
pentru că viaţa le-a început să tacă
până-n pridvoarele sufletelor mari
unde s-a aşternut o ploaie a gândurilor
insinuată-n roşul tainelor
cu ceva ascuţit ca firea lucrurilor
cu plasele de picior de capră neagră

În continuare erau amprente proaspete
până-n limanurile sufletelor mari

Acolo undeva
m-am astâmpărat inima
cu ocaua vinurilor de Vârşeţ

%d blogeri au apreciat: