Desființarea unităților judecătorești – o problemă națională, regională sau europeană?

Dacă ne-am ghida după definiție, atunci desființarea unităților judecătorești ar fii egală cu diminuarea posibilităților cetățenilor la accesul sistemului juridic. Totuși, se pare că procesul elaborarării unei strategii, în sistemele post-comuniste centralizate, se bazează în continuare conform regulei de sus în jos, fiindcă cei de jos și așa vor accepta tacit tot ce vine de sus.

Din nefericire, nu lucrurile tocmai frumoase scot în evidență similitudinile regionale, astfel ca locuitorii Clisurii riscă desființarea tribunalului din Moldova Nouă și în acest caz vor fi nevoiți să bată drumul vre-o 60 de km în plus, pentru unii chiar și 100 de km într-o direcție până la tribunalul din Oravița care va acoperii zona lor. În primul val de reorganizare în România au fost desființate 12 judecătorii dintre care 2 în Caraș-Severin (Bozovici și Bocșa), dar 5 în total din raza Curții de Apel Timișoara cuprinse în totalul valului de reorganizare. Specialiștii din domeniul judiciar afirmă că totul se întâmplă din cauza intrării în vigoare, din această primăvară, a două noi legi și anume Codul Penal și Procedura Penală care prevăd înființarea de instituții noi precum camera preliminară sau judecătorul de libertăți, care nu sunt compatibili cu sistemul actual. Din această cauză judecătoriile cu doi sau trei judecători și cu un volum mic de dosare se vor confrunta cu imposibilitatea aplicării acestei noi legi deoarece nici nu vor avea suficiente cadre.

Pe cealaltă parte a frontierei problemele și cauzele problemelor similare. Cum am putut vedea din petiția colectivului judecătoresc din orașul Alibunar, adresată public, instituțiilor statului și ONG-urilor, conform propunerii grupului de lucru a Ministerului Justiției Serbiei, această țară va avea 72 de tribunale și 14 unități judecătorești (în momentul de față sunt 34 tribunale și 103 unități juecătorești). Reforma sistemului judiciar din 2009 a definit judecătoria din Alibunar (împreuna cu cea din Kovin si Kovacica) ca filiala Tribunalului din Pancevo.  În rețeaua nouă a tribunalelor nu este prevăzută existența celei din Alibunar, a rămas numai Kovacica ceea din Kovin fiind alocată orașului din afara Provinciei Autonome Voivodina, și anume Smederevo. Această informație a stârnit multă nemulțumire și nesiguranță precum în rândurile angajaților așa și în rândul cetățenilor comunei Alibunar.

Colectivul acestei unități judiciare sloicită că locuitorilor acestei comune mici și nedezvoltate, trebuie să se permită accesul la sistemul judiciar pe bază de condiții egale, în special minorităților care reprezintă un procent foarte mare în această comună. Motivul este identic pe ambele părți ale frontierei. Cetățenii comunei Alibunar ar fi nevoiți, după aplicarea acestei reforme, să călătorească până la Pancevo, ceea ce pentru unii înseamnă 100 de km dus-întors.

Presa locală și regională din vestul României a relatat în mai multe rânduri despre aecastă problemă, dar primarul orașului Moldova Nouă a ajuns până la ministera justiției, doamna Mona Pivniceru, care l-a convins că destinul acestei judecătorii se va decide având în vedere și argumentele transpuse de el, precum și noua organizare teritorială a României așteptată în cursul acestui an. Alibunarul va aștepta și el. Dar oamenii ca oamenii, unii din nevoie, alți din forța legii, ceeialți totuși din „sport” toți au nevoie de deplasare la judecătorie, dar în fine tot instanțele superioare vor decide. Cetățenii de pe ambele maluri ale frontierei vor fi de accord cu un singur lucru comun – așteptarea, deoarece dacă ceva au învățat de la aceste tribunale, , asta este așteptarea. Și Godotul ăla e tot omul nostru, așa zice și lumea: cine va așteaptă va și răbda, cine va răbda va și aștepta….
http://banat.info

%d blogeri au apreciat: