InterviuriNoutăți

Comunitățile românești istorice au nevoie de cursuri de perfecționare pentru cadrele didactice în limba română

Dr. Dorinel Stan

Cu prilejul manifestării ”Manifest pentru sănătatea Pământului”, Consiliul Județean Arad a invitat în jur de 100 de elevi. Grupurile au fost organizate de Comunitatea Românilor din Serbia, Românii Independenți din Serbia, Inițiativa Românilor din Serbia,  Mișcarea Democrată a Românilor din Serbia și alte asociații și instituții românești din Serbia. La Arad, împreună cu copiii, au fost prezenți Boian Barbuțici, președintele Inițiativei Românilor din Serbia, Trăian Trifu-Căta, redactor fondator al revistei ”Familia”, Dr. Dorinel Stan, președintele Românilor Independenți din Serbia și vicepreședintele Comunității Românilor din Serbia, Daniela Radu, angajata Consiliului Național Român (CNMNR) și Elena Modoșanov în numele MDRS.
Cu privire la cele menționate, am adresat câteva întrebări domnului Dorinel Stan.
– Cu ce ocazie vă aflaţi în România?
– Mă aflu în România la invitaţia Dlui Viorel Dolha, preşedintele Aso¬ciaţiei Generale a învăţătorilor din România. În altă ordine de idei, sunt aici împreună cu colegii mei de breaslă, respectiv învăţătorii şi profesorii care predau în limba română în Serbia şi cu un grup de elevi, în jur de 100 de copii. Datorită invitaţiei Dlui Dolha şi prin intermediul Consiliului Judeţean Arad aceşti copii care învaţă în limba română în Serbia, Voivodina – Timoc, respectiv Serbia de Răsărit şi care au început să înveţe în limba română (şi sperăm ca din septembrie să înceapă procesul instructiv-educativ în şcoli¬le dinTimoc, acolo unde s-a manifes¬tat interes pentru limba română) au posibilitatea să cunoască România, judeţul Arad şi este o ocazie de a se cunoaşte reciproc. Bineînţeles, în tim¬pul celor cinci zile va exista câte o activitate cultural-educativă cu sco¬pul de a-i aduce pe aceşti copii din Serbia mai aproape de patria mamă, România.
– De ce suport financiar aţi avut parte, respectiv cazare şi costurile programelor cultural-educative şi din partea cui?
– Toate costurile legate de trans¬portul din Serbia în România, cazare, masă au fost asigurate de către orga¬nizatori, adică de către Consiliul Jude¬ţean Arad, pentru care suntem pro¬fund recunoscători şi sperăm ca astfel de proiecte să fie reluate sau urmate şi de alte consilii judeţene din ţară sau instituţii din România care pot să ajute comunităţile româneşti din jurul României. Acesta poate să fie un model pentru ceilalţi sau un mare început de drum care şi-a atins sco¬pul.
– Ce planuri de viitor aveţi în ce priveşte colaborarea AGIRo – Comunitatea românilor de pe teri¬toriul Serbiei?
– Referitor la colaborarea directă dintre AGIRo și mediul asociativ românesc pe care şi eu îl reprezint, Asociaţia Românilor Independenţi din Serbia, am semnat un protocol de colaborare între cele două asociaţii, protocol cu caracter românesc. În cadrul acestui protocol am definit sco¬pul şi obiectivele, acelea de a încerca să ne sprijinim reciproc, de a găsi moda¬lităţi şi formule de a intensifica această colaborare şi nu în ultimul rând schimbul de experienţă care este foarte important, deoarece comunită¬ţile româneşti din jurul României, res¬pectiv comunităţile tradiţionale isto¬rice româneşti au nevoie de per¬fecţionare în limba română. Pe aceas¬tă cale din nou trebuie să salut iniţia¬tiva dlui prof. Viorel Dolha care în ultimii ani s-a expus, să zic aşa, prin organizarea foarte multor proiecte ce au vizat perfecţionarea atât a cadrelor didactice care predau limba română, cât şi a elevilor care frecventează cursurile în limba română. În altă ordi¬ne de idei, fac un apel public la insti¬tuţiile româneşti, respectiv Guvernul României, pentru a se relua cursurile de perfecţionare pentru cadrele didac¬tice care predau în limba română în teritoriile din jurul României, care au fost organizate de Institutul Cultural Român din Bucureşti, pentru că noi, românii sau comunităţile româneşti din Serbia avem nevoie de perfecţio¬nare în limba română şi, dacă în ulti¬mii 5 ani, din motive obiective sau chiar subiective, aceste cursuri nu s-au reluat, cred că e momentul ca ele din nou să fie în actualitatea guver¬nării actuale şi în interesul statului român pentru că în felul acesta noi o să păstrăm şi o să menţinem flacăra aprinsă a românismului în jurul României.
– Cum vă simţiţi în România?
– Nu mă simt bine, ci FOARTE BINE, eu de fiecare dată când vin în România, vin practic ACASĂ, pentru că România este patria noastră spiri¬tuală a comunităţii româneşti din jurul României, patria mamă şi de fiecare dată când vin aici, vin cu mare drag, cu mare plăcere, iar sentimentelepe care le trăiesc sau le retrăiesc în România sunt unice, specifice şi nu cred că prin cuvinte se pot descrie.
Camelia Moler
Săptămânalul Europeanul

You may also like

Comments are closed.

More in:Interviuri