COMUNICAT

logoRIS

Romanii Independenti din Serbia (RIS) – Organizaţia de determinantă a mediului asociativ românesc, face apel la elita politică românească (Guvernul României) să adopte o nouă propunere legislativă pentru ca comunităţiile istorice româneşti să dobândească cetăţenia română la nivelul principiului etnic, astfei încât comunităţiile istorice româneşti să-şi poată conserva identitatea naţională.

 

Minoritatea naţională română din Serbia, incluzând şi filonul cultural românesc, potrivit limbii, etniei, conştinţei identităţii, culturii şi tradiţiilor proprii, se consideră parte organică a naţiunii române, care doreşte să-şi păstreze nealterată identitatea naţională  şi se opune proceselor de asimilare şi deznaţionalizare. În Serbia, ca pretutindeni în Europa unde se recunoaşte Împărăţia lui Dumnezeu, toate minorităţile beneficiază de dreptul de a avea cetăţenia statului de origine. Românii din Serbia nu au fost niciodată cetăţeni ai statului român, dar îşi doresc acest lucru şi drept natural, care reprezintă un instrument pentru păstrarea identitară şi spirituală, o mândrie de apartenenţă naţională.

Romanii Independenti din Serbia (RIS) – Organizaţia de determinantă a mediului asociativ românesc, face apel la elita politică românească (Guvernul României) să adopte o nouă propunere legislativă pentru ca comunităţiile istorice româneşti să dobândească cetăţenia română la nivelul principiului etnic, astfei încât comunităţiile istorice româneşti să-şi poată conserva identitatea naţională.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr.37/2015 introduce mici facilităţi în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie  care au contribuit semnificativ la păstrarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii, indiferent dacă sunt etnici români sau de altă etnie. Criterile care reglementează modul de apreciere privind soluţionarea dosarelor de cetăţenie reprezintă o barieră, în sensul că doar persoanele care îndeplinesc condiţii specifice de promovare în mod semnificativ a culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti (cărţi şi articole publicate, activitate stiinţifică şi culturală susţinută, şcolarizare în România…) se încadrează în instrucţiunea MAE, trimisă corpului diplomatic românesc, ceea ce a făcut ca numărul etnicilor românii din Serbia care au cerut cetăţenia română la cele trei misiuni diplomatice din Serbia (Belgrad, Vârşeţ  şi Zăieciar) să fie de două cifre. Înseamnă, un român din Serbia care a absolvit o şcoală românească în Serbia este discriminat negativ, în comparaţie cu cel care a terminat în România. În felul acesta, nu vom reuşi să păstrăm procesul educativ-instructiv în limba română din Serbia, iar consecinţele vor fi nefaste.
În baza Legii 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se reglementează:
a) Drepturile persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, denumite în continuare români de pretutindeni.

Aşadar, românii din Serbia (valahii) sunt parte a filonului românesc, spune legea, dar nu pot primi cetăţenia română printr-o procedură simplificată, aşa cum o poate dobândi un sportiv străin. În multe state din Europa la baza acordării cetăţeniei, avem exemple de bună practică (originea etnică).

Romanii Independenti din Serbia solicită, ca orice membru al comunitaţii istorice româneşti din Serbia, care poate atesta prin acte apartenenţa la filonul (etnia) românească (părinte, bunic, străbunic-ascendent) să poată beneficia de cetăţenia română, respectiv toți cei care îşi asumă apartenenţa română.

Trăim într-o societate democrată europeană bazată pe principiul discriminării pozitive şi cerem ca toţi cetăţenii străini care provin din rândul comunităţilor istorice româneşti din afara graniţelor României să aibă dreptul la dobândirea cetăţeniei române – un ACT ISTORIC pentru românii din jurul României.

Vârşeţ, 27 august 2016

Preşedinte
Românii Independenţi din Serbia
  Dr Dorinel Stan