Cetățenia română – o datorie de onoare față de comunitățile istorice românești

cetatenia
În contextul inițiativei mai multor parlamentari români privind modificarea legii cetățeniei române, în sensul facilitării obținerii acesteia de către persoanele care își asumă identitatea românească, dar trăiesc în afara granițelor țării noastre, în 27 mai 2014 a fost organizat, la Palatul Parlamentului, un seminar menit să impulsioneze demersul respectiv.  La eveniment au participat reprezentanți ai românilor din Serbia, Bulgaria, Republica Moldova-Transnistria, Maramureșul istoric, Ungaria și din alte țări, precum și oameni politici, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, reprezentanți ai Ministerului de Externe.

Intenția inițiatorilor legii respective rezidă în a facilita și simplifica obținerea cetățeniei române de către conaționalii noștri care ,, își asumă în mod voluntar identitatea națională românească, indiferent de statul în care aceștia își au domiciliul stabil”.
,, Am propus modificarea legii cetățeniei pentru a putea acorda posibilitatea românilor din teritoriile care nu au aparținut juridic României vreodată, cum ar fi, de exemplu, Transnistria sau Valea Timocului, Albania, Macedonia și așa mai departe, să își poată dobândi cetățenia română’’, a declarat senatorul Viorel Badea, unul dintre inițiatorii legii și vicepreședinte al Comisiei românilor de pretutindeni din Parlamentul României.  Acesta a adăugat că demersul respectiv este rezultatul consultărilor avute cu românii din jurul granițelor țării noastre, reprezentând practic o solicitare din partea acestora către decizionalii români.

De menționat că în expunerea de motive la inițiativa legislativă se precizează că ,, politica de acordare preferențială a cetățeniei pe criterii istorice nu este nici pe departe specifică României, ci poate fi regăsită atât în legislația unor state membre vechi ale Uniunii Europene, precum Franța, Spania, Germania și Marea Britanie, cât și în țări care au aderat mai recent la blocul comunitar, cum sunt Bulgaria, Polonia și Ungaria” .

Credem că această inițiativă este salutară și în contextul în care observăm în ultimii ani o activizare a unor comunități istorice românești din jurul granițelor României. Conștienți de  identitatea lor, tot mai mulți români din Valea Timocului asumă explicit  românitatea, dorindu-și, în mod firesc, pentru copii lor,  posibilitatea studierii limbii materne – a limbii române – în școlile de acolo.  Mai mult,  mediul asociativ românesc din regiunea amintită este tot mai activ, în ceea ce înseamnă realizarea de proiecte culturale, educaționale, artistice în beneficiul comunității.  Am putea aminti aici demersurile asociației Inițiativa Românilor din Serbia, condusă de Boian Barbutici, care militează constant pentru drepturile minorității românești din Serbia de Răsărit, precum și Asociația Culturală,, Dunărea” din Cladovo, condusă de Tihan Matasarevici, care s-a implicat activ în procesul de implementare a limbii române în unele școli din regiune.

Antoniu Martin
Antoniu Martin

Dacă tot vorbim despre românii din Serbia, nu putem să nu amintim strădaniile semnificative făcute de asociația Românii Independenți din Serbia, condusă de dr. Dorinel Stan, în direcția editării și promovării la nivelul întregii comunități românești din țara vecină a revistei de cultură românească ,, Glasul Cerbiciei”,  o remarcabilă platformă culturală și civică  pentru intelectualitatea de limbă română.  Observăm că societatea civilă românească din Serbia are perspective notabile de dezvoltare, iar pe viitor întrezărim o intensificare a colaborării dintre mediul asociativ românesc de acolo și reprezentanți ai societății civile din România.

Din perspectiva amintită, considerăm demersul realizat în vederea facilitării obținerii cetățeniei române de către conaționalii noștri din jurul României și ca o datorie de onoare a statului român față de comunitățile istorice românești, care, așa cum am arătat, au păstrat, păstrează și vor păstra valorile, tradițiile și limba română, ca atribute ale identității românești. .

Antoniu Martin

%d blogeri au apreciat: