Ce trebuie să ştim la 97 de ani de la Unire?

unire2

Astăzi se împlinesc 97 de ani de la iniţierea procesului de creare a României Mari. Prin votul Sfatului Ţării, Basarabia era prima provincie românească care se unea cu România. Cât de realiste sunt planurile unei noi Uniri, care sunt provocările şi ameninţările?
O serie de evenimente dedicate marcării zilei Unirii Basarabiei cu Ţara au loc pe tot mapamondul. Decizia legislativului Republicii Democratice Moldoveneşti de la 27 martie 1918 încă motivează zeci de mii de persoane să marcheze memoria membrilor Sfatului Ţării şi a deciziei lor istorice. Ar fi posibil un lucru similar în societatea actuală de pretutindeni, în care oamenii nu mai respectă clasa politică? Constantin Stere, Ion Inculeţ, Pantelimon Halippa sunt înscrişi în cartea de aur a istoriei româneşti. Există politicieni români capabili să ajungă acolo?
Discuţiile privind unirea dintre România şi Republica Moldova din ultimii ani au început să prindă contur, mai ales în contextul în care crizele politice şi economice de la Chişinău devin o constantă.
E de subliniat că statul român, abia dezmeticit dintr-o serie de probleme care l-au ţinut prizonier în faţa dezvoltării, abia acum articulează un proiect de reunificare concret, care să fie finalizat printr-o ofertă de Unire către cei de la Chişinău. Treziţi peste noapte în rol de Vodă, politicienii din Republica Moldova vor fi foarte circumspecţi dacă nu există un context extern care să le grăbească decizia.
O idee inoculată pe ambele maluri ale Prutului este slaba dorinţă a basarabenilor de a se uni cu România. Un număr consistent din populaţia Republicii Moldova a optat pentru Unire încă de la proclamarea Independenţei, fapt dovedit de evenimente precum Podurile de Flori, protestele pentru apărarea limbii şi istoriei, revolta din 7 aprilie 2009 şi masivele marşuri unioniste.
Una din temele vehiculate de opozaţii proiectului unionist este cel al costurilor mari. Mitul a fost parţial destrămat de studiul realizat de expertul Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Peiu. Potrivit studiului, dacă unirea s-ar produce mâine, urmând metodologia coreeană sau faptele petrecute în Germania, am avea un cost de aproximativ jumatate de PIB actual (adica 90 miliarde USD) în următorii 20 ani, cost care ar reduce decalajul de PIB/locuitor de la 4 la 1 până la 1 la 1,5 (cum era raportul în 1990, la destrămarea Uniunii Sovietice). Din acestă sumă, 20% (18 miliarde USD) ar fi investiţii private, deci statul român ar trebui să cheltuie cam 70 miliarde USD, adică 3,5 miliarde USD în medie pe an, adică o treime din cheltuielile actuale cu investiţiile.
unire1Dar efectul nevăzut al reunificării ar consta în creşterea cu 10% anual al PIB-ului ca efect al creşterii cifrei de afaceri a companiilor româneşti. Adică în 8 ani ne-am dubla PIB-ul actual. De asemenea ar consta în creşterea însemnătăţii geopolitice a ţării şi ar aduce un plus în medie de încă 5 până la 10% din PIB anual. Practic, unirea s-ar finanţa singură… Ce lipseşte? Generaţia unionistă a anului 1918 a beneficiat de un context intern şi internaţional favorabil Unirii. Totodată, propaganda unionistă era dusă la cote înalte, spre a obişnui şi convinge populaţia. Din nefericire, spaţiul mediatic al Republicii Moldova este controlat 80% de către instituţii în limba rusă, deci fondul etnic al populaţiei este tocmai invers(80% populaţie băştinaşă, excluzând Transnistria, conform ultimului recensământ). Campanii de informare derulate la cote mari, de către statul român, sunt necesare, precum şi investiţiile în mass-media, care până acum s-au făcut doar pentru a umple buzunarele unor lideri politici locali sau a menţine în organismele mediatice de stat (Radio România, TVR, etc) rude şi prieteni. Dar şi mai necesar este ca statul român să condiţioneze orice ajutor dat actualului stat Republica Moldova de acţiuni concrete în direcţia apropierii. Altfel, contribuabiluo român nu va plăti pentru integrare comună ci pentru mainile şi casele mai-marilor de la Chişinău. E necesar să se stabilească o relaţie directă între cetăţenii dintre Prut şi Nistru şi statul România. În anumite condiţii, acţionând inteligent, vom putea sărbători în 2018 o nouă Unire.
Textul integral pe adevarul.ro

%d blogeri au apreciat: